Conform biroului de arhitectură și design Studio ae asistăm la estomparea graniţelor dintre mediul urban şi cel rural, la conştientizarea mai accentuată a faptului că resursele primare sunt limitate, la lipsuri în lanţurile de aprovizionare şi la creşterea bugetelor de investiţii. Acestea sunt premisele anului 2022 care influenţează arhitectura spaţiilor construite pe termen mediu şi lung.
“Depinde de capacitatea societăţii şi a arhitecţilor să ia măsurile necesare acum pentru un viitor sustenabil. Este important ca perspectiva să fie orientată către calitatea spaţiilor pe termen lung şi să alocăm resursele necesare. Astfel, eforturile arhitecţilor pentru a face faţă schimărilor climatice devin stringente de la proiectare până la execuţie şi mentenanţă”, afirmă Elena Ştefănescu, arhitect, cofondator Studio ae – architecture & evolution.
Estomparea graniţei dintre uban şi rural
Potrivit Studio ae, Oamenii vor medii tot mai sigure, mai curate şi mai verzi, atât în oraşe, în suburbii cât şi în mediul rural. Comunităţile suburbane şi cele rurale oferă apropiere faţă de natură, terenuri şi locuinţe mai spaţioase, peisaje mai verzi, atrăgând astfel familiile din zona metropolitană. Mai ales că numărul celor care îşi doresc sau sunt nevoiţi să lucreze de acasă este încă mare. Astfel, spaţiul disponibil, natura şi comunităţile durabile contează tot mai mult în decizia de a construi sau a alege o locuinţă într-o anumită zonă.
”Am observat în ultimii doi ani în Bucureşti o mişcare semnificativă a investiţiilor spre zona Ilfov, unde în prezent Studio ae lucrează la mai multe proiecte rezidenţiale. Practic, se construieşte şi se dezvoltă accentuat un nou “inel” rezidenţial în jurul Bucureştiului. Proiecte sunt dezvoltate în Corbeanca, Snagov, Otopeni, Brăneşti, Cernica, Domneşti şi Berceni. Contează însă foarte mult şi dezvoltarea infrastructurii pentru drumuri, inclusiv trotuare, şi branşamentele la utilităţi. Şi, pentru a obţine o locuire de calitate, trebuie să se ţină cont de necesitatea de avea şcoli, parcuri şi spaţii publice, funcţiuni de relaxare şi comerţ.
De asemenea, peisajul multor sate şi comune din jurul marilor oraşe va deveni unul industrial, cu centre logistice de mari dimensiuni care modifică structura vizibilă şi invizibilă a comunităţii. Până la finalul anului 2022, se estimează că pe zona logistică se vor construi pentru 1 million m² concentrate în jurul marilor oraşe precum Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea şi Sibiu”, au precizat reprezentanţii Studio ae.
Clădirile devin tot mai “verzi”
Termeni folosiţi tot mai des şi care se suprapun parţial ca definiţie precum clădiri sustenabile, durabile, pasive, low energy, ecologice, verzi, NZEB, etc, rezumă în esenţă preocuparea societăţii pentru protecţia mediului şi a modului în care construim şi trăim.
Arhitectura “verde” sau “durabilă” a evoluat şi în România şi în ultimii ani. Arhitectura durabilă îşi propune să creeze case sănătoase, luminoase, adaptate nevoilor utilizatorilor, flexibile în timp, care să contribuie şi la calitatea spaţiilor publice. Un aspect principal îl reprezintă reducerea impactului negativ al fondului construit asupra mediului pe termen lung.
Eforturile arhitecţilor pentru a face faţă schimărilor climatice devin stringente începând cu proiectarea, mergând la execuţie şi la mentenanţă. De exemplu, un material de construcţie durabil este lemnul, care aduce numeroase beneficii pentru sănătate şi conceptul de well-being. Lemnul a fost şi continuă să fie un material de construcţie ecologic extrem de popular deoarece este considerat regenerabil, fiind folosit de altfel de mii de ani.
În prezent, Studio ae proiectează mai multe clădiri care se doresc a fi certificate la standard de casă pasivă şi care sunt pe structură din lemn de tip timber frame sau Cross Laminated Timber (CLT).
Cresc bugetele de execuţie
La începutul anului 2021, când a intrat în vigoare standardul Nearly Zero Energy Building, nZEB, subiectul era dezbătut mai ales de arhitecţi şi ingineri. Odată cu creşterea preţurilor materialelor de construcţie mai întâi la lemn şi metal, şi apoi la energie, tema este resimţită de toată societatea. Aceste scumpiri au generat majorarea bugetelor de investiţii în 2021, uneori cu 20-25%, în funcţie de stadiul lucrărilor de execuţie. Creşterea preţului energiei electrice reprezintă un factor care contibuie la majorarea costurilor operaţionale ale unei clădiri în timp.
Inclusiv pentru clădrile destinate retailului, costurile de întreţinere vor fi afectate de aceste ceşteri succesive.
Conştientizăm că resursele primare sunt limitate
Se constientizează tot mai mult faptul că resursele primare, inclusiv terenurile şi apa, sunt limitate şi influenţează modul de a construi. Studio ae a remarcat preferinţe în creştere pentru folosirea materialelor de calitate pentru izolarea termică şi fonică, a sistemelor de recuperare a căldurii, a panourilor fotovoltaice, respectiv solare, pompelor de căldură. Acestea vor avea ca rezultat economii şi beneficii pe termen lung pentru mediu şi îi va face pe utilizatori mai fericiţi.
Aducem natura mai aproape de case
Potrivit Studio ae această necesitate s-a accentuat din 2020 pe fondul limitărilor pandemice de a rămâne cât mai mult timp în locuinţe. Legătura cu natura se realizează prin ferestrele mari, utilizarea a cât mai multă lumină naturală, amenajarea grădinilor exterioare şi interioare, a curţilor tip patio, serelor tip terrarium, pereţilor vegetali, iar acolo unde nu este posibil, creşterea plantelor şi arbuştilor în ghivece.
Se utilizează tot mai des materiale şi texturi naturale în finisajele şi decoraţiunile interioare în tonuri deschise “de pământ” şi “naturale”.
Minimalism versus maximalism
Arhitectura minimalistă a devenit o tendinţă arhitecturală mai populară şi în România. Acest stil de design arhitectural apărut acum mai bine de 100 de ani continuă să fie un răspuns valabil pentru societatea tot mai asaltată de informaţii. Simplitatea echilibrează complexitatea vieţii cotidiene. Minimalismul se remarcă mai ales în ceea ce priveşte materialele folosite pentru a construi, oferirea de perspective simple, calme, care nu ne încarcă suplimentar privirea. Lumina natuală joacă un rol esenţial. Accentul se va îndepărta de la spaţiile mici, subdimensionate din blocurile clasice spre spaţii mai flexibile în timp şi adaptate nevoilor actuale.
”În 2022, vom finaliza reamenajarea propriei locuinţe. De la început, una din ideile conceptului a fost să nu avem rosturi vizibile ale finisajelor. Şi astfel am ales ca finisaj principal microcimentul atât pentru pardoseală, cât şi pentru pereţi, acolo unde a fost necesar”, declară Studio ae.
Stilul personal şi precocuparea pentru well-being, tot mai importante
Pe de altă parte, se diluează şi graniţele dintre stiluri, care devin mai adaptabile stilului propriu. Amenajările interioare sunt din ce în ce mai puţin despre ceea ce este în “tendinţe” şi mai mult o expresie a stilului personal şi a modului în care fiecare alege să trăiască în intimitatea casei proprii. Individualitatea şi flexibilitatea se depărtează de conceptul omului universal aşa cum era văzut acum 100 de ani în sensul în care se pornea de la premisa că toţi avem aceleaşi nevoi. Diversitatea este un cuvânt al prezentului şi al viitorului şi în arhitectură.