Redacție
Vata bazaltică este un material natural, versatil care poate fi reciclat la infinit, fiind produs din rocă vulcanică. Noi avem tehnologia de reciclare a deșeurilor de vată din fabrică. În plus, am lansat serviciul ROCKCYCLE pentru terți prin care colectăm, în vederea reciclării, resturile de vată bazaltică ROCKWOOL de pe șantier pentru a evita depunerea deșeurilor la groapa de gunoi. Acest lucru ne plasează în topul producătorilor locali care și-au însușit reciclarea ca filosofie de business.
Dezvoltatorii sunt destul de optimiști cu privire la revenirea cererii la nivelul de dinainte de februarie 2022 și chiar la o creștere a pieței până în 2024, ceea ce este un semnal bun și pentru producătorii de materiale de construcții. Cum se vede piața pentru dvs.?
Ultimii trei ani au fost ani foarte buni pentru sectorul construcțiilor. Fiind producători de vată minerală bazaltică, o să mă refer la piața de materiale de izolație și la segmentul pe piață al vatei bazaltice. În 2020, s-a înregistrat o creștere a volumelor de aproape 11%. În 2021, un an cu totul remarcabil, piața a crescut cu 36%, iar anul trecut creșterea a fost de 8,2%, conform studiului NEOMAR. Pe un asemenea trend de expansiune a pieței, și volumele puse de ROCKWOOL România pe piață au crescut exponențial. Sper să ne menținem ritmul accelerat și în următoarea perioadă, mai cu seamă că vin anumite reglementări la nivel național și european cu impact major atunci când vorbim de clădiri.
„Materialele de construcții sunt cheia pentru o experiență ‘exclusivistă’ de locuire”
Cum se construia înainte și ce reguli impune prezentul cu privire la domeniul construcțiilor? Altfel spus, în ce constă procesul de educare, de înțelegere a faptului că “nu este de dorit”, ci “este necesar” pentru noile generații de clădiri?
Proiectele rezidențiale din ultimii ani au urmărit tendințe care au amplificat noțiunea de ”exclusivism” – zonă sau localizare exclusivistă, concept de design arhitectural exclusivist, amenajarea exclusivistă a spațiilor exterioare, amenajarea spațiilor de locuit în stil inedit. Am împrumutat foarte repede conceptul european de Bauhaus, pe care l-am înțeles greșit pe plan local, deoarece conceptul european nu aduce doar această dimensiune culturală și creativă atunci când vorbim de construcția unei clădiri. El vine să demonstreze cum inovația și tehnologia pe care le folosim, de la procesul de fabricare a materialelor de construcție până la elaborarea proiectelor de arhitectură și modelarea în sisteme BIM, ne îmbunătățesc viața de zi cu zi. Bauhaus nu este despre linii fine sau soluții de spațialitate dacă eliminăm componenta de circularitate sau de securitate la incendiu. Rolul nostru este să educăm piața – și dezvoltatorii, și consumatorii finali – că materialele de construcții sunt cheia pentru o experiență „exclusivistă” de locuire”. Astăzi este obligatoriu să construim clădiri verzi și sustenabile. Și aici vine directiva europeană EPBD cu reglementări foarte clare. Toate clădirile noi trebuie să fie cu zero emisii de carbon din 2028. La fel, toate clădirile noi trebuie să fie echipate cu panouri fotovoltaice din 2028, iar cele rezidențiale din 2032. Clădirile rezidențiale trebuie să fie încadrate în clasa energetică D până în 2033, iar clădirile non- rezidențiale și publice până în 2030. Cele necesare pentru noile generații de clădiri sunt măsuri sporite privind securitatea la incendii și aici așteptăm noile reglementări naționale să intre în vigoare cât mai repede și să modifice cadrul actual învechit de peste 30 de ani. De asemenea, cele necesare sunt aspectele legate de circularitate și durata de viață a materialelor de construcții.
Considerați că piața imobiliară din România este pregătită pentru implementarea tuturor standardelor stipulate în directivele europene și legislația națională?
Cel mai important lucru este să nu găsim portițe să eludăm aceste standarde, ci să le aplicăm întocmai. La începutul anului a intrat în vigoare metodologia de calcul MC 001, iar în baza calculelor oficiale se poate vedea foarte clar că încadrările în clasele energetice în România sunt foarte diferite față de restul Uniunii Europene. Foarte multe blocuri de la noi sunt deja în clasa energetică D și E. Problema este că această clasă energetică este aferentă claselor F și G la nivel european. De aceea așteptăm directiva europeană EPBD să fie finalizată, să se ajungă la un sistem de armonizare a certificatelor de eficiență energetică și a standardelor minime de performanță energetică în întreg spațiul comunitar. Altminteri, ne furăm singuri căciula. În România mai avem mult de renovat și dacă nu vom recunoaște oficial acest lucru, atunci nici nu putem vorbi despre clădiri cu zero emisii de carbon, despre clădiri verzi și reziliente.
Problemele de mediu, reducerea amprentei de carbon sunt teme prioritare pentru sectorul construcțiilor, teme care nu au fost rezolvate pentru că lipsesc reglementările actualizate în România. Cum se implică ROCKWOOL în abordarea acestor probleme?
În luna martie, Comisia Europeană a publicat Transition pathway for construction care cuprinde foi de parcurs pentru construcții reziliente și cu zero emisii de carbon până în 2050. Acestea includ opt teme specifice ca planificare urbană, clădiri noi, clădiri existente, utilizarea clădirilor, materiale de construcții, dispozitive și sisteme, reziliență și energie curată. În dreptul materialelor de construcții, documentul stipulează foarte clar: este necesară promovarea materialelor cu o amprentă de carbon foarte joasă, creșterea notorietății și promovarea materialelor eficiente, accelerarea eficienței pentru a reduce amprenta de carbon de-a lungul întregului ciclu de viață al produselor. Circularitatea materialelor capătă o greutate semnificativă în sectorul construcțiilor. Vata bazaltică este un material natural, versatil care poate fi reciclat la infinit, fiind produs din rocă vulcanică. În comparație cu materialele alternative de izolație termică cu ciclul de viață al produselor ”cradle to gate”, adică se opresc la groapa de gunoi, Rockwool Balkans pune pe piață materiale care au certificări ”cradle to cradle” la categoriile aur, argint și bronz, conform standardelor elaborate de Cradle to Cradle Products Inovation Institute. Aceste certificări înseamnă proprietatea naturală a vatei bazaltice de a fi reutilizată la nesfârșit.
La ROCKWOOL, avem tehnologia de reciclare a deșeurilor de vată din fabrică. În plus, am lansat serviciul ROCKCYCLE pentru terți prin care colectăm în vederea reciclării resturile de vată bazaltică ROCKWOOL de pe șantier pentru a evita depunerea deșeurilor la goapa de gunoi. Acest lucru ne plasează în topul producătorilor locali care și-au însușit reciclarea ca filosofie de business.
Proiectele în care vă implicăți vizează interacțiunea, atât cu autoritățile, cât și cu cei care beneficiază în mod direct de lucrări – consumatorii finali. În acest “lanț trofic”, care dintre părți este mai dificil de abordat în înțelegerea importanței soluțiilor sustenabile?
Unul dintre cei mai importanți stakeholderi sunt dezvoltatorii. Iar mesajul meu se îndreaptă către ei acum. Cert este că toate reglementările europene impun un regim mult mai sever pe cele patru componente esențiale: eficiență energetică, decarbonare, securitate la incendii și circularitate pentru clădiri reziliente și cu zero emisii de carbon până în 2050. Acest lucru înseamnă că nu mai putem construi ca înainte. Aceeași directivă europeană EPBD va impune ca fiecare clădire să aibă un pașaport, care să conțină informații despre materiale și compoziția lor, circularitate, informații extinse cum ar fi beneficii legate de sănătate, confort, calitatea aerului, securitate la incendii, instalații electrice, securitate la cutremur, capacitatea de adaptare la schimbările climatice. Prin urmare, o clădire va fi evaluată foarte mult după performanța meterialelor de construcții și capacitatea ei de a răspunde acelor provocări legate de schimbările climatice. Când dezvoltatorul înmânează cheia pentru o locuință sustenabilă unui ocupant al clădirii, el îi înmânează garanția că a utilizat cele mai bune materiale și soluții constructive pentru a-i oferi o locuință în care să aibă confort termic, protecție la zgomot, siguranță la incendii și emisii de carbon reduse.
„Mesajul meu către dezvoltatori:
să se îndrepte către producătorii locali”
Dacă ați fi în postura unui dezvoltator imobiliar, cum v-ați adapta pieței imobiliare prezente?
Astăzi există obligația să se construiască după metodologia de calcul din MC 001 – cu respectarea rezistențelor termice recomandate, cu consumul de energie foarte scăzut și asigurat în proporție de minimum 30% din surse regenerabile, energie produsă local sau în apropierea locuinței etc. În scurt timp vor intra în vigoare și vor fi transpuse în legislația națională și directivele europene privind eficiența energetică (EED) și directiva pentru eficiența energetică în clădiri (EPBD). Pe plan național, actualizarea normelor privind securitatea la incendii în clădiri va aduce modificări semnificative, conform textului pus în transparență la sfârșitiul anului trecut. Astfel, pe termen scurt, nu vor exista opțiuni cum să construim. Și atunci trebuie să educăm piața – și arhitecții, și proiectanții, și dezvoltatorii și consumatorii finali. Ceea ce facem prin webinariile noastre pentru profesioniștii din sectorul construcțiilor. Mesajul meu către dezvoltatori este să se îndrepte către producătorii de materiale locali, atunci când vorbim de sisteme de izolație termică, acustică sau securitate la incendii a clădirilor. Pentru că produsele fabricate în România sunt de calitate net superioară celor importate, pentru că așa oferim locuri de muncă local, pentru că împreună contribuim la dezvoltarea economiei naționale.
Ce vă diferențiază față de ceilalți producători?
Tehnologia patentată ROCKWOOL Dual-Density. Punem pe piață produse inovatoare formate din două straturi integrate de vată bazaltică având densități și caracteristici diferite. Produsele astfel obținute au excelente proprietăți termoizolante și rezistente mecanice. Datorită stratului superior comprimat, rezistența la încărcări concentrate a crescut cu 20%. Astfel, plăcile de izolație ROCKWOOL în două straturi, chiar și cu grosimi mai mici, oferă o rezistență mecanică mai mare, asigurând astfel o durată de viață mai lungă a fațadei sau acoperișului.
„În 10 ani, piața de vată bazaltică se poate dubla, păstrând ritmul de creștere organică de până acum”
Care este viziunea Rockwool pe termen mediu privind potențialul de dezvoltare a pieței pe care o reprezentați?
Cred că, în anii care vin, vom asista la o creștere organică de până în 10% pe an, dacă este să ne ghidăm după datele din piață din ultimii ani. Această creștere susținută poate duce la dublarea pieței ca volum în următorii ani, spunem noi. De ce? Pentru că pe de o parte sunt reglementările legislative P-118, EPBD, EED, iar pe de altă parte sunt fondurile și mecanismele financiare europene pentru Green Transition, RePower sau Fondurile de Coeziune. PNRR aduce în sectorul construcțiilor circa 6 mld. de euro pentru renovări și construcții noi. Prin fondurile de coeziune, România are la dispoziție alte circa 5 mld. de euro pentru creșterea eficienței energetice și reducerea nivelului de zgomot, prin BEI România poate accesa alte 1.1 mld. euro pentru construcția celor 3 spitale regionale. Având acest tablou în față, ROCKWOOL Group are intenția de a-și extinde capacitatea de producție locală, prin construcția unei noi linii de producție a vatei minerale bazaltice, pe teritoriul fabricii din Ariceștii Rahtivani, lângă Ploiești, județul Prahova. Creșterea capacității de producție va contribui la dezvoltarea economică a României prin extinderea industriei locale cu produse ”Fabricate în România”.
