Sectorul 3 din București are, de departe, cele mai multe imobile ale căror cărți funciare conțin mențiuni referitoare la riscul seismic, potrivit datelor transmise de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) la solicitarea InvestingInProperty.ro.
Din cele 7.961 de cărți funciare din București în care ANCPI a identificat, în urma verificării aplicației e-Terra, notări care conțin termenul „seismic”, 4.301 sunt în Sectorul 3. Acesta este urmat la mare distanță de Sectorul 1, cu 2.060 de cărți funciare.
Pe următoarele poziții se află Sectorul 2, cu 989 de cărți funciare, Sectorul 5, cu 350, și Sectorul 4, cu 233. Sectorul 6 are cea mai mică valoare, cu doar 28 de cărți funciare în care au fost identificate astfel de mențiuni.
Cum arată situația pe sectoare
| Sector | Cărți funciare cu mențiuni „seismic” |
|---|---|
| Sectorul 3 | 4.301 |
| Sectorul 1 | 2.060 |
| Sectorul 2 | 989 |
| Sectorul 5 | 350 |
| Sectorul 4 | 233 |
| Sectorul 6 | 28 |
| Total București | 7.961 |
Datele arată o concentrare puternică în primele două sectoare. Sectorul 3 reprezintă peste jumătate din totalul cărților funciare identificate în București cu mențiuni referitoare la riscul seismic, în timp ce Sectorul 1 cumulează aproximativ un sfert.
La nivel național, ANCPI a identificat 9.076 de cărți funciare în care apar notări ce conțin termenul „seismic”. Bucureștiul concentrează astfel aproximativ 88% din totalul acestor înregistrări.
ANCPI: datele nu indică automat clasa de risc seismic
Instituția precizează însă că rezultatele nu trebuie interpretate ca o evidență oficială a clădirilor încadrate în clasele de risc seismic.
Verificarea a fost realizată prin căutarea manuală în cuprinsul cărților funciare a notărilor care conțin sintagma „risc seismic” sau termenul „seismic”. În consecință, identificarea nu permite stabilirea, pentru toate imobilele, a clasei efective de risc seismic – precum RsI sau RsII.
ANCPI subliniază că nu deține o evidență statistică centralizată a imobilelor încadrate în clase de risc seismic, cu indicarea clasei de risc.
Prin urmare, cifrele indică numărul cărților funciare în care există o mențiune legată de fenomenul seismic, nu numărul exact al clădirilor încadrate într-o anumită clasă de risc.
Bucureștiul domină clasamentul național
Diferența dintre Capitală și restul țării este semnificativă. După București, cele mai multe cărți funciare cu mențiuni „seismic” apar în Galați – 115, Buzău – 92, Timiș – 88, Constanța – 79 și Dâmbovița – 71.
În mai multe județe, ANCPI nu a identificat astfel de mențiuni sau numărul acestora este foarte redus. În Cluj, de exemplu, rezultatul verificării a fost zero, în timp ce în Iași au fost identificate 55 de cărți funciare, iar în Brașov 19.
Pentru piața imobiliară din București, datele oferă un indicator relevant privind amploarea mențiunilor referitoare la riscul seismic în documentația cadastrală, dar nu pot fi utilizate singure pentru a determina care sunt cele mai multe clădiri efectiv încadrate în clasele de risc seismic.
Cărți funciare cu risc seismic pentru fiecare județ
| Nr. crt | JUDEȚ | CF CU RISC SEISMIC |
| 1 | ALBA | 2 |
| 2 | ARAD | 13 |
| 3 | ARGEȘ | 32 |
| 4 | BACAU | 68 |
| 5 | BIHOR | 12 |
| 6 | BISTRIȚA NĂSĂUD | 0 |
| 7 | BOTOȘANI | 54 |
| 8 | BRĂILA | 0 |
| 9 | BRAȘOV | 19 |
| 10 | BUCUREȘTI | 7,961 |
| 11 | BUZĂU | 92 |
| 12 | CĂLĂRAȘI | 7 |
| 13 | CARAȘ SEVERIN | 26 |
| 14 | CLUJ | 0 |
| 15 | CONSTANȚA | 79 |
| 16 | COVASNA | 14 |
| 17 | DAMBOVIȚA | 71 |
| 18 | DOLJ | 5 |
| 19 | GALAȚI | 115 |
| 20 | GIURGIU | 4 |
| 21 | GORJ | 16 |
| 22 | HARGHITA | 19 |
| 23 | HUNEDOARA | 0 |
| 24 | IALOMIȚA | 0 |
| 25 | IASI | 55 |
| 26 | ILFOV | 5 |
| 27 | MARAMUREȘ | 20 |
| 28 | MEHEDINȚI | 11 |
| 29 | MUREȘ | 6 |
| 30 | NEAMȚ | 56 |
| 31 | OLT | 42 |
| 32 | PRAHOVA | 31 |
| 33 | SĂLAJ | 19 |
| 34 | SATU MARE | 7 |
| 35 | SIBIU | 1 |
| 36 | SUCEAVA | 27 |
| 37 | TELEORMAN | 19 |
| 38 | TIMIȘ | 88 |
| 39 | TULCEA | 19 |
| 40 | VÂLCEA | 4 |
| 41 | VASLUI | 23 |
| 42 | VRANCEA | 34 |
| TOTAL | 9,076 |
