Carol Dan
Piața rezidențială din București arată, la finalul primului semestru din 2026, semne clare de revenire. După un început de an marcat de ajustări, când tranzacțiile cu apartamente au scăzut cu 16,6% în primele trei luni comparativ cu aceeași perioadă din 2025, al doilea trimestru a adus o relansare vizibilă a cererii, confirmată de datele ANCPI.
Numărul tranzacțiilor cu unități individuale din București a crescut cu 2,2% în aprilie, cu aproape 16% în mai și cu peste 26% în iunie, comparativ cu lunile corespunzătoare din 2025, marcând trei luni consecutive de creștere.
Per ansamblu, această evoluție a redus scăderea înregistrată la nivelul întregului semestru la doar 1,7% față de prima jumătate a anului trecut, până la puțin peste 21.000 de locuințe tranzacționate, potrivit datelor Crosspoint Real Estate. La nivelul întregii zone metropolitane București-Ilfov, declinul este și mai redus, de numai 1,3%, fiind vândute 25.634 de locuințe.
„Datele din primul semestru confirmă o tendință pe care o urmărim de mai multe trimestre: piața rezidențială din București nu mai crește uniform, ci diferențiat, în funcție de zonă, segment și calitatea ofertei. Scăderea de sub 2% a cererii la nivelul orașului ascunde, de fapt, o polarizare tot mai accentuată între zonele cu ofertă limitată și cerere solidă, precum Sectorul 1, și restul pieței”, afirmă Ilinca Timofte, Head of Research, Crosspoint Real Estate.
Cele mai multe tranzacții din primul semestru au fost înregistrate în sectoarele 3 și 1, cu 12.726, respectiv 9.573 de unități. Contextul este însă diferit. Sectorul 3 conduce și la capitolul livrări de locuințe noi, cu 11.447 de unități finalizate între 2022 și 2025.
În schimb, Sectorul 1 este zona cu cele mai puține locuințe noi livrate în aceeași perioadă, doar 4.627 de unități, însă continuă să înregistreze una dintre cele mai ridicate cereri din Capitală. Restricțiile privind autorizarea, prețurile ridicate ale terenurilor și standardele arhitecturale și urbanistice limitează numărul dezvoltatorilor care pot construi aici, în timp ce interesul cumpărătorilor rămâne constant.
„Observăm tot mai clar, în discuțiile cu clienții, o schimbare de mentalitate. Cumpărătorii nu mai aleg doar cea mai accesibilă locuință, ci din ce în ce mai des preferă zona în care se văd locuind pe termen lung, aproape de școli, spitale, mijloace de transport și parcuri. Prețul rămâne important, însă tot mai mulți bucureșteni sunt dispuși să plătească mai mult pentru o locație care le simplifică viața de zi cu zi”, spune Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.
Aceeași tendință se regăsește la nivelul întregului oraș. Cererea este mai puternică în zone precum Theodor Pallady, din Sectorul 3, pentru segmentul mediu, sau în nordul Bucureștiului, pentru segmentul mediu-superior și premium, decât în zonele mai accesibile din sud și vest. Explicația ține tot mai mult de infrastructură.
Cumpărătorii resimt diferențele nu atât la nivelul proiectelor rezidențiale, cât în ceea ce privește calitatea transportului public, accesul la școli, spitale și parcuri. Preferința pentru locație, în detrimentul celui mai mic preț, contribuie și la menținerea nivelului actual al prețurilor, atât pentru locuințele noi, cât și pentru cele vechi.
La nivelul pieței, după o creștere de 20% în 2025, avansul prețurilor locuințelor noi s-a temperat vizibil în primul semestru din 2026. Prețul mediu pe metru pătrat util în București a depășit 2.600 de euro, în creștere cu 5% față de decembrie 2025. Un semnal de stabilizare vine și din costurile de construcție în segmentul rezidențial, care au crescut cu doar 1% în primul trimestru, în linie cu media europeană.
Din punct de vedere geografic, vestul și sudul Capitalei rămân cele mai accesibile zone, cu prețuri între 1.850 și 2.200 euro/mp, estul se menține în segmentul mediu, între 2.600 și 2.900 euro/mp, iar nordul rămâne cea mai scumpă zonă, cu prețuri de peste 3.650 euro/mp. Totuși, media de creștere de 5% ascunde diferențe importante: în cartierele cu ofertă limitată și cerere ridicată, prețurile continuă să crească peste media pieței, în timp ce în zonele cu stoc mai generos ritmul de creștere s-a redus considerabil.
Comportamentul tot mai pragmatic și mai selectiv al cumpărătorilor este influențat de mai mulți factori macroeconomici și de reglementare. Inflația anuală rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, ajungând la 9,7% în mai 2026, piața muncii este tot mai tensionată, iar majorarea TVA pentru locuințe și intrarea în vigoare a Legii 207/2025, care introduce cerințe mai stricte pentru protecția cumpărătorilor și complică finanțarea proiectelor bazate pe vânzări în faza de proiect, au crescut semnificativ costurile și riscurile asociate achiziției unei locuințe.
Pe măsură ce efortul financiar și birocratic necesar cumpărării unei locuințe crește, tot mai puțini cumpărători sunt dispuși să îl facă pentru o proprietate considerată doar o opțiune medie. În schimb, aceștia preferă să investească într-o locuință care le oferă siguranță pe termen lung prin amplasare, infrastructură și calitatea proiectului. Potrivit Crosspoint Real Estate, acest comportament este caracteristic unei piețe aflate într-un stadiu avansat de maturitate, în care cumpărătorii sunt tot mai bine informați și analizează cu atenție raportul dintre risc și beneficii înainte de a lua o decizie.