in

Un mistreț de doi bani printre case de milioane 

Material realizat de Carol DAN, Editor in Chief LionHouse

România este o țară în care oamenii iubesc, sau cel puțin declară că iubesc, animalele. Atât pe cele domestice, cât și pe sălbatice. Dar nu orice fel de animal. Nu orice specie este demnă de iubirea necondiționată și veșnică a românilor. Doar unele au privilegiul acesta.

Câinii vagabonzi, de exemplu, deși românii nu se înghesuie chiar atât de tare să îi adopte precum ar putea crede cineva care crede ce-i spune social media, sunt primii în ierarhie. Dar, de o iubire chiar mai devoratoare, să zic așa, au parte și urșii, deși mari părți din teritoriul geografic numit România au devenit inaccesibile turismului sau recreerii tocmai din cauza acestei iubiri, mai ales legislative, care a generat răspândirea necontrolată a acestora. Unii iubitori de animale s-au obișnuit deja cu știrile care vestesc apariția unor urși în cele mai improbabile locuri, cum ar fi lângă o școală, pe strada principală dintr-un orășel de provincie sau în parcarea unui supermarket.

Dar puțini se așteptau la mesajul RO-Alert de acum șase zile:

„A fost semnalată prezența unui porc mistreț în localitatea Pipera, Voluntari, strada Erou Iancu Nicolae! Evitați zona, rămâneți în locuințe! Păstrați distanța față de animal și nu încercați să vă fotografiați cu acesta sau să îl hrăniți. Fără să vă expuneți pericolului, protejați animalele din gospodărie.”

Argumentul clasic al iubitorilor de câini vagabonzi este că „oamenii sunt de vină că există atât de mulți”. Argumentul fanilor urșilor este că „muntele e casa lor”, prin urmare noi, oamenii, nu prea avem ce căuta acolo. Deși e cam greu să schiezi într-un penthouse din Herăstrău sau prin aglomerația din Pipera. 

Ambele argumente au în comun o logică reconfortantă: natura primează, iar omul nu este stăpânul ei, ci doar o altă viețuitoare care ar face bine să nu aibă pretenția unui tratament preferențial. 

Plecând de la această logică, mă întreb care ar trebui să fie reacția iubitorilor de animale în cazul mistrețului din Iancu Nicolae? Mai ales că Iancu Nicolae este una dintre cele mai căutate zone din București pentru investiții imobiliare. E strada Erou Iancu Nicolae casa mistrețului? Ar trebui stopate investițiile imobiliare din zonă? Sau, poate ar trebui amenajată de îndată o micro-grădină zoologică în mijlocul clădirilor de peste 2.000 de euro pe metru pătrat, spre a-l proteja pe noul locatar cu colți, copite și rât?

Un mistreț rătăcit printre blocurile cu pereți de rigips și prețuri astronomice poate fi, desigur, un real pericol pentru locuitori. 

Deocamdată nu se știe dacă vreun ONG, erijat în apărătorul faunei locale, nu intenționează să ceară stoparea lucrărilor de milioane de euro din Iancu Nicolae până la relocarea mistrețului aventuros sau, de ce nu, reunificarea lui cu prezumtiva lui familie. În România orice poate fi posibil. Până la urmă, niște castori au reușit să țină pe loc un aeroport. De ce nu ar putea și mistreții?