Carol Dan
Viceprimarul Bucureștiului, Stelian Bujduveanu a declarat, recent, că PMB pregătește mai multe programe de refacere a clădirilor degradate din centrul orașului și revitalizarea mai multor zone Capitală. InvestinginProperty.ro a solicitat opinia mai multor arhitecți, firme care închiriază birouri și producători de materiale de construcție în legătură cu acest demers, iar toți consideră că inițiativa este de bun augur. Dar, există o problemă: odată demarate astfel de proiecte, va exista suficientă forță de muncă specializată care să le și ducă la bun sfârșit?
Potrivit lui Cristian Mătășel, director general al METIGLA, inițiativele de renovare, consolidare și reintroducere în circuitul economic, cultural sau comercial a clădirilor vechi pot avea un impact pozitiv asupra pieței construcțiilor, însă efectul nu trebuie privit doar din perspectiva unei creșteri cantitative a cererii.
“Forța de muncă rămâne una dintre principalele provocări ale industriei. Proiectele de renovare și reabilitare necesită echipe bine pregătite, cu experiență în intervenții pe clădiri existente, unde apar frecvent constrângeri tehnice, adaptări în șantier și nevoia unei execuții foarte atente. Într-un context în care piața construcțiilor se confruntă deja cu presiune pe zona de personal calificat, accelerarea unor astfel de programe ar putea accentua nevoia de specialiști, dar și orientarea pieței către soluții si produse care simplifică montajul și reduc timpul de execuție”, a precizat Mătășel.
La rândul său, Bogdan Mariniuc, CEO-ul aSpace, a afirmat că, deși în ultimii 15 ani s-a observat o îmbunătățire majoră a aspectului Capitalei, totuși, clădirile abandonate, indiferent dacă aparțin statului sau nu, mențin în oraș “un aer de oraș balcanic, unde o clădire nouă de 40 de etaje este lipită de o casă veche de 50-100 ani, lăsată în paragină”.
“Este o idee bună dar mai trebuie să existe și bani pentru aceste investiții. Totuși, este îngrijorătoare și situația clădirilor abandonate din București, iar numărul lor un este deloc mic. Spre exemplu, Bulevardul Magheru arată deplorabil și acolo ar trebui să se concentreze atenția PMB, pentru că sunt multe clădiri istorice neconsolidate la care nu putem folosi parterul pentru activități publice”, a declarat arhitectul Dorin Ștefan.
Demersurile actuale ale PMB sunt mai mult decât binevenite, iar privind din perspectiva business-ului, în special din zona de coworking și spații flexibile, există un potențial uriaș în parteneriatele public-private pentru valorificarea acestor imobile.
“De multe ori, instituțiile publice au resursele imobiliare, dar le lipsesc know-how-ul și structurile necesare pentru a le pune în valoare în beneficiul comunității. Un operator de coworking poate transforma aceste spații în hub-uri vii, capabile să adune comunități de antreprenori, freelanceri, oameni de cultură sau din industrii creative”, a spus Mariniuc.
Din punctul său de vedere, aceste spații nu vor concura clădirile private care găzduiesc acum instituții publice sau private.
“În România, și mai ales în București, problema este una generală, la nivelul întregii industrii imobiliare. Pe de o parte, ne plângem că nu avem suficiente spații locative în interiorul orașului și construim masiv la periferie, lucru care a generat, de fapt, traficul infernal cu care ne confruntăm zilnic. Pe de altă parte, clădirile de birouri au grade de ocupare mult sub capacitatea lor maximă și sub nivelul pre-covid, fenomen alimentat de factori multipli: de la remote work și tehnologie, până la schimbări în cultura organizațională a companiilor”, a adăugat Mariniuc.
Astfel, renovarea clădirilor abandonate, reintegrarea lor în circuitul urban și o reformă legislativă clară ar rezolva astfel multe dintre dezechilibrele actuale: s-ar fluidiza traficul, s-ar acoperi nevoia de locuințe în zonele bune și ar crește considerabil gradul de ocupare, atât în sectorul privat, cât și în imobilele care găzduiesc instituții publice.
În astfel de proiecte, este vorba mai ales despre o nevoie tot mai mare de soluții specializate, premium, capabile să combine rezistența în timp cu cerințele tehnice și arhitecturale stricte ale clădirilor existente, în special atunci când vorbim despre imobile cu valoare istorică sau de patrimoniu.
“Restaurarea unei clădiri vechi este, în multe cazuri, mai complexă decât o construcție nouă. Nu presupune doar înlocuirea unor materiale, ci adaptarea fiecărei soluții la specificul construcției existente. În cazul acoperișurilor, acest lucru înseamnă alegerea unor materiale durabile, dar care să respecte și arhitectura inițială a clădirii istorice. Experiența în astfel de proiecte ne-a arătat că, în cazul restaurărilor, cererea nu vizează doar produse, ci soluții complete”, a precizat Mătășel.
De altfel, METIGLA a contribuit la astfel de proiecte prin expertiză tehnică, consultanță, soluții personalizate și capacitatea de a furniza un sistem complet, adaptat cerințelor proiectului.
Intervențiile asupra unor elemente precum lucarnele, cornișele sau zonele decorative presupun adaptări tehnice, colaborare strânsă între echipe și o execuție atentă la detalii si produse custom made. De aceea, programele de renovare a clădirilor vechi pot contribui la maturizarea pieței, printr-o orientare mai clară către materiale durabile, soluții premium și furnizori capabili să ofere suport tehnic real, nu doar produse standard.
