Redacție
După 20 de ani de activitate neîntreruptă în real estate și peste 12 000 de locuințe livrate (cel mai mare volum realizat de un dezvoltator privat în România), HILS Development intră într-o etapă strategică diferită, în care miza nu mai este doar creșterea portofoliului, ci controlul dezvoltării urbane la scară mare. Într-o piață în care ciclurile economice, costurile de finanțare și maturizarea cumpărătorului rescriu regulile jocului, discursul lui Ionuț Negoiță, CEO & Founder HILS Development, se îndepărtează vizibil de retorica pe stil clasic a dezvoltării imobiliare și se apropie de un limbaj al infrastructurii, al ecosistemelor rezidențiale și al responsabilității pe termen lung.
„Anul acesta se împlinesc 20 de ani de când activăm în dezvoltarea rezidențială. Este un moment care te obligă să te uiți nu doar la cifre, ci la ce a rămas în urma ta. Avem peste 12 000 de locuințe livrate, dar mai important este parcursul: am prins mai multe cicluri de piață, am văzut perioade foarte bune și perioade dificile și am înțeles ce înseamnă adaptarea reală într-un domeniu ciclic”, explică Ionuț Negoiță.
Această maturizare de etapă vine într-un context de piață semnificativ diferit față de anii anteriori. Creșterea TVA-ului, presiunea costurilor de finanțare, dar și nivelul mult mai ridicat de informare al cumpărătorilor, au mutat decizia de achiziție din zona emoțională în zona rațională, unde produsul, livrarea și istoricul dezvoltatorului cântăresc decisiv.
„Pentru noi, impactul creșterii TVA-ului a fost real. Ne adresam preponderent clasei medii, iar până de curând 80–85% din ce produceam se vindea cu TVA de 9%. O diferență de 12 puncte procentuale înseamnă 12.000 de euro la un apartament de 100.000. Nu este puțin. Cu toate acestea, piața nu s-a blocat. Clienții au înțeles că aceasta este noua normalitate și tranzacțiile au continuat. Nu ne așteptăm la minuni, ne așteptăm la normalitate, iar normalitatea înseamnă adaptare și disciplină.”
Pentru HILS, această disciplină se reflectă tot mai clar în structura cererii. Aproximativ o treime dintre cumpărători sunt clienți recurenți, iar încă un sfert provin din recomandări directe. Într-o industrie în care livrarea defectuoasă erodează rapid reputația, aceste cifre devin un indicator de capital de încredere, construit nu doar prin produs, ci prin relația post-livrare.
„Noi nu vindem și dispărem. Administrăm, facem mentenanță, suntem prezenți zilnic. Apar situații, pentru că nimic nu e perfect, iar atunci ne implicăm. Oamenii văd dacă rămâi lângă proiect sau nu. De aici vine o mare parte din loialitate.”
Această abordare explică și de ce HILS a ales să nu fragmenteze brandul în momentul revenirii în nordul Capitalei, ci să construiască HILS Nord sub aceeași umbrelă, dar într-o zonă superioară de produs și de scară urbană.
„Nordul a fost primul nostru proiect. Între timp, am reușit să comasăm terenuri și să ajungem la peste 10 hectare. A durat aproape patru ani procesul de urbanism și autorizare. Revenim pentru că vrem să ne diversificăm, să fim prezenți în mai multe zone, să adresăm segmente diferite de clienți. Dar și pentru că nordul ne permite să lucrăm cu un alt tip de proiect, la altă scară.”
HILS Nord marchează tranziția vizibilă a HILS către dezvoltări de mari dimensiuni, în care proiectul nu mai este un ansamblu, ci un cartier cu infrastructură proprie. În Pipera, 42% din suprafața terenului este alocată spațiilor verzi, peste pragul minim impus de legislație.
„Legea ne cere 30%. Noi am mers la peste 42%. Considerăm că spațiul verde, vegetația, mediul construit sunt esențiale. Suprafețele mari îți permit să creezi comunități reale. Altfel, la 5.000 de metri faci un bloc și vezi ce mai încape. La 10, 15, 19 hectare poți vorbi despre parcuri, facilități, funcțiuni, despre un mod de viață, nu doar despre unități.”
Aceeași logică se regăsește în noile dezvoltări anunțate.Dacă în trecut cel mai mare proiect HILS avea circa 5 hectare, noua generație de dezvoltări mută compania în zona micro-urbanismului privat.
„Suprafața mare schimbă tot. Permite nu doar o arhitectură diferită, ci și un alt tip de planificare: comunități, servicii, spații verzi reale, mix de funcțiuni. Acolo începe diferența dintre un proiect imobiliar și o dezvoltare urbană.”
În acest context, produsul evoluează constant: fațade ventilate, certificări verzi, încălzire în pardoseală, parcări subterane cu acces direct din lift, suprafețe vitrate mari, standarde tehnice care, în viziunea lui Ionuț Negoiță, nu mai trebuie să fie excepții premium, ci bază de proiectare.
„Zi de zi încercăm să îmbunătățim, să actualizăm, să adoptăm lucruri cerute de piață. Rezidențialul nu mai este doar construcție, este infrastructură de viață.”
Deși anvergura proiectelor ar permite extinderea națională, HILS rămâne concentrată pe București, tocmai din rațiuni de control operațional și profunzime de piață.
„Bucureștiul este încă o piață uriașă. Șase sectoare plus Ilfov înseamnă practic șapte orașe într-unul. Mai este mult de construit. În construcții, controlul este esențial. Când Bucureștiul nu va mai avea loc, ne vom uita și în alte orașe. Până atunci, rămânem concentrați aici.”
Discursul lui Ionuț Negoiță indică o mutare de paradigmă: de la dezvoltatorul de ansambluri, la operatorul de teritorii urbane, într-o piață în care diferența nu va mai fi făcută de prețul pe metru pătrat, ci de capacitatea de a construi cartiere funcționale, administrabile și credibile pe termen lung.
„Rezidențialul românesc a ieșit din etapa de improvizație. Urmează etapa marilor dezvoltări urbane. Iar acolo nu mai câștigă cine construiește repede, ci acela care construiește coerent” conchide Ionuț Negoiță.
