Carol Dan
La Bienala Națională de Arhitectură, arhitecții au atras atenția asupra unei probleme majore: calitatea proiectelor premiate este cu mult peste ceea ce se construiește uzual în România. Lipsa comenzilor publice, cultura profesională slabă a beneficiarilor și presiunea economică sunt principalele cauze ale acestui „decalaj enorm”, spun specialiștii citați de Economedia.
Gala secțiunilor dedicate locuințelor individuale și colective a avut loc la Cluj, unde juriul format din arhitecții Marian Moiceanu, Radu Teacă și Andrei Șerbescu, cu Daniel Munteanu curator, a discutat atât realizările remarcabile expuse, cât și problemele de fond din mediul construit.
Deși piața rezidențială produce masiv, în concurs au ajuns puține proiecte de locuire colectivă, semn al calității scăzute și al absenței investițiilor publice.
Arhitecții au insistat că programele publice de locuințe, inexistente în România, au ridicat nivelul arhitecturii în țări precum Franța și Spania, unde concursurile de soluții pentru locuințe sociale au generat proiecte de referință.
În România, astfel de inițiative sunt rare, iar calitatea rămâne inegală, concentrată în câteva zone mai bogate.
S-a discutat și despre pierderea culturii generale necesare dialogului între client și arhitect, despre lipsa obiceiului de a citi și despre impactul acestui lucru asupra nivelului arhitecturii, atât în rândul beneficiarilor, cât și al studenților.
În plus, dezvoltarea rezidențială, devenită „cea mai bună afacere din lume”, este dominată de logica profitului, fără ca utilizatorul final să fie cu adevărat reprezentat în procesul de concepție.
La secțiunea dedicată locuințelor din cadrul Bienalei Naționale de Arhitectură, premiul pentru locuințe individuale a fost acordat proiectului Casa S, realizat de arhitectul Dan Marin, iar Casa R, semnată de arhitecții Diana Bugnariu, Diana Stoica, Lucian Bugnariu, Ovidiu Hodorogea și Alexandru Mantoiu, a primit o nominalizare.
La categoria locuințe colective, premiul a mers către proiectul Locuințe colective Câmpia Turzii, realizat de arhitecții Sergiu Tîrziu, Alexandru Greceniuc, Andrada Danovici-Bolboacă și Cristi Gorgan, apreciat de juriu pentru caracterul său nonconformist, diferit de tiparul obișnuit al construcțiilor rezidențiale.
Nominalizările secțiunii au inclus Ansamblul rezidențial „CF”, realizat de Cosmin și Alina Dragomir împreună cu Irina Oncioiu, Călin Crudu, Maria Degeratu, Paula Vultureanu, Cătălina Leța și Cătălin Filip, proiectul DEL 12A, semnat de Adrian Roșca și Radu Rusu, precum și Imobilul mixt din zona centrală a municipiului Blaj, creat de arhitecții Vlad Sebastian Rusu, Andra Vlădoiu și Maria Florian, apreciat pentru recuperarea unei clădiri valoroase și pentru o abordare sobră, văzută ca model de densificare urbană.
Arhitecții au concluzionat că, deși proiectele premiate sunt excepții valoroase, ele nu pot compensa imaginea generală a pieței rezidențiale, dominată de calitate modestă, lipsa comanditarului public și absența unei culturi solide a arhitecturii. România are nevoie de repere, concursuri de soluții și exemple consistente pentru comunitățile care nu au acces la proiecte de top – altfel, decalajul dintre arhitectura de expoziție și realitatea construită va continua să se adâncească.