Carol Dan
Sectorul rezidențial din București dispune de foarte puține proiecte cu adevărat high-end, în care apartamentele depășesc pragul de un milion de euro. Această realitate lasă loc pe piață pentru astfel de dezvoltări, a declarat în exclusivitate pentru InvestinginProperty.ro Alexandru Rădulescu, Chief Sales Officer al companiei ARQA. În perspectivă, ARQA ar putea lua în calcul o astfel de investiție în acest segment.
„Cred că vom avea din ce în ce mai multe proiecte la peste 10.000 de euro pe metru pătrat. Limita de preț e o limită dată de volumul disponibil pe un astfel de segment, nu de preț. Când nu există altceva pe piață, nu cred că există o limită. Dacă tu oferi cel mai bun lucru de pe piață, tu faci piața. În viitor, ne dorim să facem un proiect boutique cu puține apartamente, câteva zeci, maximum, la prețuri de peste 1 milion de euro pe unitate. Eu cred că piața poate să absoarba acest tip de produs”, a afirmat Rădulescu.
Proiectele de lux din București, o raritate
Potrivit acestuia, în prezent există cel mult trei proiecte în București care pot fi considerate cu adevărat high-end, iar competiția pe acest segment este foarte redusă.
„În București, in momentul de față, cred că pot enumera trei-patru proiecte pe care să le considerăm în categoria high-end. Din punctul meu de vedere, când vorbim de un proiect high-end, trebuie să vorbim și de o îmbinare cu arta și, de asemenea, sa “atingi” cat mai multe simțuri. Fie ca vorbim de cel vizual, auditiv sau olfactiv.Un proiect high-end trebuie gândit în detaliu cu mult timp înainte să demarezi construcția lui, iar finisajele sunt ultimul detaliu, pentru că poți să le schimbi oricând. Dar astfel de proiecte trebuie făcute împreună cu un arhitect, cu un designer de interior”, a explicat Rădulescu.
În același timp, a avut loc o evoluție tehnologică semnificativă în privința materialelor de construcție și a echipamentelor, ceea ce justifică apariția unor clădiri mai performante pe piață. Clasele de produse imobiliare încep să se contureze tot mai clar, însă acest proces este influențat și de modul în care au fost promovate anumite proiecte.
„Ce vedem acum este că inevitabil, orice proiect imobiliar „redefinește ceva”. Toată lumea redefineste ceva, dar nimeni nu mai definește,” a spus Rădulescu, subliniind că piața devine mai clar structurată și datorită clienților, care sunt tot mai educați și nu mai acceptă orice preț pentru un apartament, fiind atenți la raportul calitate-preț.
Noi oportunități
ARQA este activă în identificarea de noi oportunități de dezvoltare. Compania a achiziționat deja un teren în apropierea ansamblului Jolie Village, aflat în nordul Capitalei, și se află acum în faza de proiectare și autorizare. Investiția totală în acest proiect se ridică la 21 de milioane de euro. Până în prezent, 70% dintre apartamentele din Jolie Village au fost deja vândute, conform planului inițial de vânzări. Darea în folosință a proiectului este prevăzută pentru acest an.
Rădulescu atrage atenția și asupra faptului că segmentul apartamentelor premium nu este bine definit în România.
„Mi se pare că în România încă nu sunt foarte bine definite nici clasele de proiecte și nici dezvoltatori dedicați pe anumite clase. În țară sunt dezvoltatori cu experiență de zeci de ani pe piață, dar foarte mulți pe zona de mass-market, pentru că asta a cerut piața. E clar că asta e o consecință a ce a putut piața să absoarbă. Dar acum este clar că vorbim de o piață mult mai educată, de clienți mult mai educați și de dezvoltatori mult mai educați și mai atenți la ce construiesc”, a explicat el.
Este locul de parcare un bun de lux? Totul depinde de zona în care este amplasat
Spațiul, accesul și configurația parcării sunt elemente esențiale, iar în anumite zone, locurile de parcare pot deveni extrem de scumpe. Percepția de lux este influențată și de profilul clientului.
„Un loc de parcare ar trebui să aibă cel puțin 2,5 metri lățime și 5 metri lungime, adică 12,5 metri pătrați. Noi am luat in calcul o suprafață minimă de 13 mp pentru un loc de parcare, însă avem o varietate mare de suprafețe, mai mari decât acest minim, având în vedere că mașinile pe care le conducem devin din ce în ce mai mari, iar ușurința de a parca este ceva ce ne dorim în mod special să le oferim clienților noștri. De asemenea, locurile de parcare reprezintă un cost considerabil in economia proiectului, mai ales atunci când respecți atât normele legale, cat și pe cele de accesibilitate si folosință. De exemplu, în proiectul nostru, toată circulația se face subteran, iar designul circulației subterane include două benzi, așa cum este corect și necesar,” a spus Rădulescu.
Bucureștiul se extinde orizontal. Dar doar în Nord
Un alt fenomen remarcat este dezvoltarea Bucureștiului pe orizontală, determinată de dificultatea obținerii autorizațiilor de construire și de întârzierile administrative.
„O altă tendință e dezvoltarea pe orizontală a Bucureștiului, dată cumva și de dificultatea de a obține autorizațiile de construire sau incertitudinile pe care le ai ca dezvoltator. În ultimii ani, mulți dezvoltatori s-au dus către exteriorul orașului. Am constatat că foarte mulți se duc pe orizontală spre nordul orașului, nu în toate direcțiile. Și atunci, în loc ca orașul să se dezvolte pe mai multe zone, îi împingi pe dezvoltatori către exteriorul orașului, majoritatea se duc spre nord, iar accesul în nord va fi tot mai dificil din cauza aglomerării”, a afirmat el.
În ultimii doi ani, s-a observat o reconfigurare a preferințelor locative: după pandemie, mulți dintre cei care s-au mutat la casă aleg acum apartamente mai spațioase în oraș. Această tendință ar putea fi însă una temporară.
„Cred că această tendință nu va fi mai puternică de atât, cred că e un efect post-pandemic și ține și de vârsta omului,” a spus Rădulescu.
Totuși, cererea pentru apartamente cu suprafețe generoase continuă să crească. În același timp, apar dezvoltări cu locuințe mai mici chiar și în zone unde standardul era reprezentat de apartamente spațioase.
„Ce e mai îngrijorător și mi-aș fi dorit să nu se întâmple pentru piață, pentru că sunt clienți care își doresc să facă parte dintr-o anumită zonă sau categorie, evident că acest lucru s-a manifestat și la trecerea dintr-o zonă în alta. Și atunci avem zone pe care le știam până într-un punct destinate unei anumite tipologii de client, cu suprafețe foarte mari, unde din păcate vedem imixtiuni cu proiecte cu suprafețe mici, cu tipologii diferite de clienți”, a mai spus Rădulescu.