Carol Dan
Într-un context în care majoritatea clădirilor din România și Republica Moldova au fost construite înainte de 1980, necesitatea renovării devine tot mai stringentă. Procesul implică nu doar reparații esențiale, ci și alinierea la noile standarde de eficiență energetică, inclusiv nZEB. Cu toate acestea, ritmul lucrărilor este încetinit de lipsa muncitorilor, a costurilor ridicate și a birocrației, a declarat Mirela Vlad, marketing manager la ALUKÖNIGSTAHL România. Deși România beneficiază de fonduri europene pentru reabilitarea termică, Republica Moldova se confruntă cu mai multe dificultăți în acest sens.
Într-un material publicat anul trecut, spuneati că în România și Republica Moldova clădirile de peste 30 de ani au nevoie de investiții semnificative în lucrări de renovare. Ați putea estima care e procentul de clădiri de peste 30 de ani din România față de Republica Moldova?
Ținând cont că în perioada anilor ’70-’90 s-au construit masiv blocuri și clădiri publice atât în România, cât și în Republica Moldova, multe dintre ele au ajuns acum într-un punct critic. Orice construcție are un ciclu de viață, iar la un moment dat necesită investiții serioase în renovare și o atenție sporită îndreptată către eficientizarea energetică.
Conform datelor publice din România, aproape 80% dintre clădiri au fost construite înainte de 1980. Este un procent care vorbește de la sine, având în vedere normele care erau în vigoare la acele vremuri, comparativ cu cele de astăzi. De altfel, vedem deja schimbări în unele orașe – blocuri reabilitate, fațade refăcute, etc.
Dar ritmul este extrem de lent, din păcate, raportat la nevoia existentă.
O situație similară este și în Republica Moldova. Nu avem procente, dar știm că majoritatea clădirilor au fost construite în aceeași perioadă.
Dacă ar fi să facem o comparație, putem spune că România este cu câțiva pași înaintea Republicii Moldova datorită fondurilor europene și a programelor de eficientizare energetică.
Există suficienți specialiști și muncitori în piață care să poată derula astfel de lucrări de renovare?
Aceasta este una dintre marile provocări ale sectorului construcțiilor.
Am observat în ultimii ani un deficit tot mai mare de forță de muncă, fie pentru că mulți dintre cei specializați au plecat să lucreze în alte țări, fie pentru că pur și simplu tinerii devin tot mai puțin interesați să urmeze acest tip de meserie.
Avem proiecte bine gândite, dar este nevoie și de specialiști sau muncitori calificați care să le execute.
Totuși, cred că piața se adaptează. Vedem în prezent tot mai multe companii care formează muncitori la locul de muncă, iar în ultimii ani s-a intensificat și recrutarea de forță de muncă din alte țări, precum Vietnam sau Nepal.
Pe partea de specialiști precum ingineri și arhitecți, lucrurile sunt mai stabile.
Când vorbiți de renovarea acestor clădiri, vă referiți inclusiv la necesitatea de a respecta noile standarde nZEB? Sau sunt lucrări diferite?
Când vorbim despre renovarea clădirilor vechi, ne referim atât la reparațiile esențiale care țin de siguranță, design și confort, cât și la aducerea acestora la noile standarde de eficiență energetică, inclusiv nZEB.
Aceste standarde nu mai sunt doar o recomandare, ci o cerință clară pentru toate clădirile noi.
O clădire renovată conform standardelor nZEB nu înseamnă doar schimbarea ferestrelor, ci o întreagă strategie care vizează reducerea pierderilor de energie și nu numai.
Schüco a venit cu o soluție nouă, inovativă, care permite, spre exemplu, modernizarea unei clădiri fără afectarea finisajelor din jur. Astfel încât putem monta o nouă fereastră, păstrând tocul ferestrei vechi.
Această metodă nu numai că reduce costurile și timpul de renovare, ci îmbunătățește totodată și eficiența energetică a clădirii. Cel mai important aspect este, însă, faptul că valoarea proprietății va crește considerabil, fără disconfortul creat de o renovare majoră.
Care ar fi un necesar investițional minim mediu pe clădire/pe apartament pentru a ajunge, prin astfel de lucrări de renovare, la standardele actuale aplicabile sectorului construcțiilor?
Estimarea unui necesar investițional mediu pentru renovarea clădirilor existente la standardele nZEB poate varia semnificativ în funcție de mai mulți factori, plecând de la starea actuală a clădirii, tipul de intervenții necesare și materialele utilizate.
Este greu să estimăm costurile fără a avea un exemplu concret.
Însă doresc să menționez faptul că toate aceste investiții inițiale mai ridicate vor fi compensate pe termen lung prin reduceri substanțiale la facturile de energie si prin creșterea valorii proprietății.
Desele schimbări ale legislației din România împiedică în vreun fel realizarea acestor lucrări de renovare a clădirilor?
Consider că legislația actuală care privește domeniul construcțiilor nu împiedică renovările, ba chiar le încurajează prin reglementări care impun standarde mai ridicate de eficiență energetică.
Într-adevăr, provocarea vine atunci când dezvoltatorii se lovesc de procedurile birocratice uneori prea complicate, sau când vine vorba de capacitatea lor de a se adapta rapid la noile cerințe.
Cum stau lucrurile din acest punct de vedere în Republica Moldova?
Standardele de eficiență energetică sunt mai puțin avansate decât în Uniunea Europeană, dar Moldova a făcut pași importanți în această direcție.
Există o lege privind performanța energetică a clădirilor, inspirată din directivele UE, dar provocările legate de finanțare, infrastructură și legislație fac ca ritmul renovărilor să fie unul lent.
Dacă în România există acces la finanțări europene care sprijină, spre exemplu, programele de reabilitare termică a blocurilor, în Moldova acest tip de sprijin este limitat.
Ați început să organizați cursuri de training pentru angajați. Care este impactul acestora asupra lor? Ce așteptări aveți de la aceste cursuri?
Organizăm periodic training-uri pentru angajați, axate pe cele mai noi tehnologii și soluții din domeniul construcțiilor.
Prin acest mod contribuim la dezvoltarea competențelor echipei și la o mai bună înțelegere a cerințelor actuale din piață.
Ne dorim că echipa noastră să fie mereu la curent cu cele mai recente inovații și bune practici din industrie.
În prezent, analizăm posibilitatea de a colabora cu specialiști externi, care să ofere o perspectivă nouă asupra unor aspecte tehnice și comunicarea acestora către publicul nostru.