Redacție
Costurile locuințelor, fie că vorbim de prețuri de achiziție sau de chirii, reprezintă o îngrijorare majoră pentru mulți europeni. Pentru a evalua dacă aceste cheltuieli sunt exagerate, se analizează raportul dintre prețul locuinței și veniturile unei familii. Dacă suma cheltuită depășește 40% din venitul disponibil, este un indicator al dificultăților financiare. În România, aceste costuri au crescut constant în perioada analizată, în ritm cu media europeană, de 48%.
În UE, în 2023, pentru 10,6% dintre gospodăriile din orașe și 7% dintre gospodăriile din zonele rurale, costurile locuințelor au depășit 40% din venitul lor disponibil. Peste un sfert dintre grecii (31%) care locuiesc în orașe au avut costuri de locuință de peste 40% din venit, în timp ce doar aproximativ 6% dintre slovacii din orașe s-au confruntat cu aceeași problemă.
Creșterea costurilor locuințelor în UE
În mai puțin de zece ani, între 2015 și 2023, prețurile locuințelor în UE au crescut în medie cu 48%. Cea mai mare creștere se înregistrează în Ungaria, unde prețurile au crescut cu 173%, iar cea mai mică în Finlanda, cu doar 5%.
Principalele motive care contribuie la creșterea prețurilor sunt costurile mai mari de construcție și ratele ipotecare, o scădere a pieței construcțiilor care a limitat oferta și creșterea achiziției de proprietăți ca investiție pentru a genera venituri suplimentare.
Chiriile în UE au devenit, de asemenea, mai costisitoare. Între 2010 și 2022, chiriile au crescut în medie cu 18%, parțial din cauza creșterii închirierilor pe termen scurt, care au scos case și apartamente de pe piață.
Condițiile de locuit în Europa
Mulți europeni sunt îngrijorați de creșterea prețurilor, de costul vieții și de situația economică. Conform sondajului Eurobarometru din iulie 2024, acestea au fost principalele motive care au determinat oamenii să voteze la alegerile europene.
- Peste două treimi dintre europeni locuiesc în gospodării care dețin propria lor locuință
- Puțin peste jumătate locuiesc într-o casă
- Există în medie 1,6 camere pe persoană
- Există în medie 2,3 persoane pe gospodărie
- 17% dintre europeni locuiesc în locuințe care nu oferă spațiu adecvat (cel puțin o cameră pentru fiecare cuplu adult, persoană adultă singură, perechi de frați sau surori cu vârste cuprinse între 12 și 17 ani, copii singuri peste 12 ani sau perechi de copii sub 12 ani)
- 34% dintre europeni locuiesc în locuințe care au mai mult spațiu decât cel considerat adecvat
Tinerii europeni părăsesc casa părintească în medie la vârsta de 26,3 ani. Acest lucru variază semnificativ între țările UE, de la 21,4 ani în Finlanda la 31,8 ani în Croația.
Ce face UE în legătură cu locuințele?
În 2021, Parlamentul a adoptat o rezoluție prin care solicita țărilor UE să recunoască locuințele adecvate ca drept fundamental al omului, aplicabil prin legislație. Toată lumea ar trebui să aibă acces egal la locuințe decente, „sănătoase”, cu conectare la apă potabilă de înaltă calitate, canalizare adecvată și energie fiabilă, au declarat europarlamentarii.
În decembrie 2024, Parlamentul a aprobat înființarea unei comisii speciale care ar trebui să propună soluții cu privire la modul în care UE ar trebui să abordeze problemele legate de locuințe. Comisia va funcționa timp de un an.