Redacție
Interviu acordat publicației “Romanian Propery Awards” de către Arh. Vlad BALOȘIN, General Manager METRIK Architecture
METRIK a fost desemnată 5 Stars Winner a categoriei “Arhitecture Multiple Residence” în cadrul galei Romanian Property Awards. Proiect: WIN Herăstrău
Considerăm că un arhitect bun își ascultă instinctul, înțelege geometria spațiului și conectează prezentul cu trecutul și intangibilul cu intangibilul. Cât mai rămâne artă, după miile de ore lucrate și dialoguri cu cei care au mai dezvoltată latura tehnică, pragmatică?
Cred că aceasta este provocarea oricărui arhitect care se respectă. Un bun profesionist stăpânește cu adevărat 3 laturi de bază: cea tehnică, cea legislativă și cea financiară. Orice construcție trebuie să funcționeze corect, să fie realizabilă și foarte important, profitabilă, altfel sunt visuri. Până aici vorbim de partea tangibilă, inginerească a proiectării. A face dintr-o construcție ceva frumos, care dă o stare de firesc, ceva ce place, ține foarte mult de un efort suplimentar, greu cuantificabil. Abia de aici începe o „construcție” să fie „arhitectură”. Asta căutăm în fiecare nou proiect.
Încă din copilărie ați manifestat o pasiune către desen, către observarea clădirilor, drumul până la bunici, pasiune concretizată în domeniul arhitecturii. Pe parcursul carierei ați avut ocazia să întâlniți persoane ce v-au marcat, de la care ați învățat. Cât v-au fost de importante aceste valori și, în prezent, sunteți portretul unui model de urmat?
De-a lungul anilor mei ca arhitect, am avut privilegiul de a lucra cu și de a întâlni o multitudine de persoane remarcabile, fiecare contribuind în mod unic la formarea mea, iar pentru asta le sunt recunoscător. Fiecare are propria călătorie în acest domeniu frumos. Nu există modele de urmat, rețete. Cred însă cu tărie că fiecare arhitect trebuie să creeze în felul său unic și să lupte să îmbunătățească mediul construit cu fiecare nou proiect.
Faceți parte din categoria arhitecților din noul val, cu o viziune îndreptată preponderent către aria rezidențială. Care este motivul acestui focus și în ce măsură planurile de viitor pot lua o direcție și către celelalte segmente imobiliare?
Dintotdeauna m-a fascinat locuirea, felul cum trăiesc oamenii, cum se organizează. Construcțiile în care își petrec o mare parte din timp le influențează viața major, chiar dacă nu o conștientizează. A fost natural să ma joc foarte mult în acest domeniu și nu este singurul. Am demarat în ultimii ani proiecte majore pe sectoarele horeca, comercial și industrial și ne așezăm bine și pe aceste nișe. Toate oferă o valoare semnificativă și oportunități de creștere. Diversificarea în aceste zone ne va oferi noi provocări creative.
„Good design sells”, declarați nu în urmă cu mult timp. Se continuă acest principiu? Este România un mediu în care se pot dezvolta clădiri impozante, din punct de vedere arhitectural?
Categoric da! Mai ales în România de astăzi. Lumea caută calitate și este dispusă să plătească pentru ea. Un arhitect este în general de acord că un design bun se vinde, deoarece îmbunătățește funcționalitatea, estetica și experiența utilizatorului, făcând spațiile mai atractive și mai comercializabile. Designul atent poate crește valoarea unei proprietății, poate atrage cumpărători sau chiriași și poate contribui la succesul pe termen lung al unei clădiri. Da, o țară în curs de dezvoltare precum România este un loc bun pentru a construi și proiecta clădiri frumoase. Economia este în creștere, iar oportunitățile de investiții creează un mediu favorabil pentru o arhitectură inovatoare și plăcută din punct de vedere estetic. În plus, îmbinarea designului modern cu bogatul patrimoniu cultural al țarii noastre poate avea ca rezultat clădiri unice și atractive, care îmbunătățesc peisajul urban existent.
Care este stilul ce vă definește și care sunt elementele ce vă inspiră?
În toate proiectele tindem către o curățenie a imaginii de arhitectură și o așezare firească în context. Admirăm arhitectura îndrăzneață și inovatoare, care provoacă status quo-ul și împinge limitele pentru a crea spații unice și de impact, într-un mod subtil, corect așezat în oraș.
În ultima perioadă v-ați îndreptat atenția către proiectele de patrimoniu. Cum catalogați acest tip de proiecte în comparație cu cele schițate de la 0?
Proiectele de patrimoniu m-au atras pentru că oferă provocarea unică de a păstra semnificația istorică și culturală, integrând în același timp funcționalitatea și designul modern. Sunt mai provocatoare decât un proiect nou, dar ne dau șansa să participăm menținerea și transformarea unui fond construit istoric valoros.
Anul acesta ați făcut o promisiune: Resuscitarea patrimoniului și dezvoltarea pe industrial. Putem considera promisiune îndeplinită?
Promisiunea noastră de a inova si a contribui la dezvoltarea arhitecturii industriale și de patrimoniu rămâne puternică. Avem în curs multiple proiecte în țesut vechi. Durează mai mult decât ne dorim din motive care nu țin de noi sau de beneficiar, dar ele se vor realiza curând. Proiectele industriale în care suntem implicați s-au triplat ca număr față de 2023. Așa că da, promisiunea a fost respectată.
Întorcându-ne în timp, la prima schiță pe care ați desenat-o și având acum în față schița ultimului proiect la care lucrați, ce sentiment vă trezește acest joc de imaginație?
Am multă recunoştinţă pentru călătoria mea și pentru oamenii care m-au sprijinit pe parcurs. Nu este vorba nici despre călătorie și nici despre destinație, ci despre oamenii alături de care lupți zi de zi. Suntem alimentați de aceeași pasiune și entuziasm ca la început de drum, iar asta ne sudează ca echipă.
Ce părere are un arhitect despre arhitectura României? Unde îi este identitatea?
Arhitectura din România a evoulat enorm după revoluție. Și-a găsit un specific al ei în arhitectura europeană și mondială. Avem anual finaliști în cea mai prestigioasă competiție de arhitectură a Europei. Fapt extraordinar dacă luăm în calcul zecii de ani de piață liberă în arhitectură pe care vesticii îi au ca avantaj față de noi. Birourile din România performează și este lucrurile vor continua să evolueze. Să ținem cont că nivelul calității în arhitectură este direct proporțional cu PIB-ul. România este pe un trend ascendent și calitatea arhitecturii autohtone oglindește asta.
Jean Nouvel, unul dintre cei mai mari arhitecți ai lumii, afirma că “Nu este posibil să proiectezi mereu la fel. Cum să fii diferit în fiecare loc diferit – aceasta este cea mai importantă muncă și cea mai importantă datorie a arhitectului de a afla.” Este arhitectura o modalitate de autocunoaștere?
Absolut, arhitectura este o călătorie spre autocunoaștere. Prin procesele creative și de rezolvare a problemelor fundamentale din acest domeniu, învăț multe despre propriile valori, despre estetica vieții proprii și despre modul în care ar trebui sa abordez provocările ei. Fiecare proiect mă învață ceva nou despre interacțiunea umană, despre cultură, despre ce este firesc. Această explorare și reflecție continuă fac din arhitectură o călătorie profund personală și iluminatoare și mă consider un norocos să fiu arhitect aici, acum.
