Redacție
Pentru toți experții în fiscalitate, scenariul este imuabil – apar reglementări noi, apoi constatăm că nu se pot implementa, apoi se dă termen de prorograre. Nimic nou sub soare – în afară de fireasca degringoladă generată în piață de un legiuitor care, deși are la dispoziție toate elementele necesare unui act legislativ informat și bazat pe studii de impact, alege să persiste într-o atitudine solipsistică.
În concret – deși a fost introdusă în legislația fiscală abia de la începutului acestui an, impozitarea proprietăților cu valoare ridicată a suferit deja modificări. Printr-o ordonanță de urgență publicată recent, autoritățile au prorogat cu cinci luni termenul de plată a acestui impozit special, aplicat asupra proprietăților scumpe, cunoscut în spațiul public ca „taxa pe lux”.
Prin OUG nr. 43/2024, Guvernul României a amânat până la 30 septembrie aplicarea impozitului de 0,3% pentru clădirile cu valoare mai mare de 2,5 milioane lei, în condițiile în care termenul inițial pentru declararea și plata acestui impozit fusese stabilit pentru data de 30 aprilie.
Această decizie a fost luată pentru a permite schimbul necesar de informații între primării și ANAF privind valoarea impozabilă a acestor bunuri. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a explicat că, în prezent, contribuabilii nu au acces la informațiile necesare pentru a ști dacă datorează acest impozit, deoarece deciziile de impunere emise de autoritățile locale nu includ valoarea impozabilă a clădirilor.
Din moment ce noua taxă pe lux necesită date precise despre valoarea impozabilă a clădirilor, date care nu sunt încă disponibile pentru contribuabili, amânarea aplicării impozitului cu încă cinci luni permite permite primăriilor să furnizeze aceste informații și să colaboreze cu ANAF pentru emiterea corectă a deciziilor de impunere, astfel încât să se poată implementa mecanismul de colectare gândit de Guvern pentru impozitul special introdus în legislația fiscală din acest an.
Impozitul special pentru bunurile scumpe, clădiri rezidențiale și autoturisme, a fost reglementat prin Legea 296/2023. El a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024 și vizează casele și mașinile de valoare mare, fiind datorat de:
- persoanele fizice care, la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior, au în proprietate/ proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România dacă valoarea impozabilă a clădirii depășește 2.500.000 de lei;
- persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme înmatriculate/ înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 de lei.
Ca mod de calcul, pentru ambele tipuri de bunuri logica impunerii este similară: în cazul clădirilor, impozitul este de 0,3% și se aplică asupra diferenței dintre valoarea impozabilă și plafonul de 2,5 milioane lei, iar pentru autoturisme, impozitul este tot de 0,3% și se aplică asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Termenele de declarare și plată pentru aceste impozite au fost însă stabilite diferit: pentru impozitul special pentru clădirile de valoare mare data era de 30 aprilie, iar pentru autoturismele scumpe, 31 decembrie.
În contextul apariției OUG nr. 43/2024, doar termenul pentru impozitul special datorat pentru clădirile mai scumpe de 2,5 milioane de lei a fost amânat, cel pentru autoturismele de valoare mare a rămas același – ultima zi a anului.
Mai merită precizat că, în cazul proprietăților imobiliare, impozitul special se va plăti în 30 septembrie pentru întregul an fiscal, iar Guvernul a stabilit un mecanism prin care primăriile vor notifica contribuabilii care dețin clădiri cu o valoare mai mare de 2,5 milioane lei, iar ulterior, ANAF, prin structurile sale teritoriale, va emite deciziile de impunere și va colecta impozitele.
Pentru autoturisme, legislația fiscală precizează că impozitul special se datorează pe o perioadă de cinci ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de cinci ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Desigur, toate cele de mai sus vor fi valabile fix până la următoarea răzgândeală, care, nu-i așa, stă la baza actului legislativ român.
Despre Biriș Goran
Biriș Goran Biriș Goran este o societate românească de avocatură de afaceri înființată în 2006 și care are o echipă de peste 45 de avocați și consultanți fiscali, inclusiv opt parteneri, cu un mix de experiență internațională și locală. Practicile și echipa Biriș Goran au fost incluse cu regularitate printre firmele de avocatură de top din România în ghidurile juridice Chambers Europe și European Legal 500.
