Redacție
O serie de măsuri menite să modifice, să completeze și să clarifice diverse aspecte referitoare la autorizarea lucrărilor de construcții (Legea nr. 50/1991), amenajarea teritoriului și urbanismului (Legea nr. 350/2001) și contenciosul administrativ (Legea nr. 554/2004), au fost adoptate printr-o nouă lege, Legea nr. 102/2023 („Legea 102”), publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 322 din 18 aprilie 2023 și urmează să intre în vigoare în termen de 3 zile de la publicare.
Modificările aduse de către Legea 102 vizează, în principal, modalitatea de publicitate a autorizațiilor de construire, în vederea asigurării accesului persoanelor interesate la informațiile relevante acestora. În acest sens, prin Legea 102 se introduc/clarifică obligații atât pentru titularii autorizațiilor de construire, cât și pentru autoritățile emitente ale acestora. Pe de o parte, fiecare titular este obligat ca, după comunicarea autorizației de construire, dar înainte de începerea lucrărilor, (i) să noteze respectiva autorizație în cartea funciară a imobilului și (ii) să publice într-un ziar de largă circulație numărul autorizației de construire, data emiterii acesteia și titlul/descrierea proiectului, precum și (iii) să amplaseze în șantier, la loc vizibil, panoul de identificare a investiției, această din urmă obligație fiind deja relgementată prin Ordinul nr. 63N/1998 emis de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului. Pe de altă parte, autoritățile emitente au obligația să publice pe pagina proprie de internet și/sau prin afișare la sediul propriu fie conținutul actului de respingere a cererii de autorizare, fie, în termen de maximum 30 de zile de la emiterea autorizațiilor de construire, informații referitoare la principalele condiții ce trebuie îndeplinite de solicitanți (numărul și data emiterii autorizației, titul/descrierea proiectului, P.O.T., C.U.T., retrageri, suprafețe, regim de înălțime, dacă au fost solicitate/obținute avizele de la autoritățile competente în domeniul protejării patrimoniului cultural și/sau al protecției mediului etc.). Odată cu publicarea respectivelor informații, autoritățile trebuie să precizeze și data finalizării operațiunilor de publicitate a conținutului autorizației de construire. Astfel, conţinutul autorizaţiei de construire se consideră adus la cunoştinţa organismelor sociale interesate la data ultimei operațiuni de publicitate.
În acest sens, data ultimei operațiuni de publicitate este considerată fie data finalizării operațiunilor de publicitate de către autoritatea emitentă, fie data încheierii de notare a autorizației în cartea funciară, fie data publicării în ziar a informațiilor menționate mai sus, fie data afișării panoului de identificare a investiției, indiferent care dintre acestea intervine ultima. Identificarea datei ultimei operațiuni de publicitate este relevantă, inter alia, pentru organismele social interesate întrucât în funcție de această dată se calculează termenele speciale aplicabile respectivelor organisme în anumite litigii vizând autorizațiile de construire. Spre exemplu, termenul pentru formularea plângerii prealabile (dacă este obligatorie) este de 30 de zile de la data ultimei operațiuni de publicitate, iar pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau principală, termenul este de 60 de zile de la data primirii răspunsului la plângerea prealabilă sau de la data expirării termenului legal de soluționare de către autoritate a respectivei plângeri, indiferent care dintre aceste date survine prima. În cazurile în care plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, pentru organismele sociale interesate, termenul pentru introducerea cererilor de anulare, de suspendare, de intervenție accesorie sau principală este de 60 de zile de la data ultimei operațiuni de publicitate.
În ceea ce privește Legea nr. 305/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismului, se introduce exclusiv pentru organismele social interesate o reglementare derogatorie de la termenul general de prescripție de 5 ani prevăzut în respectiva lege pentru atacarea hotărârilor de aprobare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, mai exact un termen special de prescripție de 1 an de la data aprobării respectivelor hotărâri.
Legea aduce, de asemenea, câteva modificări aparent mici, dar cu impact semnificativ în domeniul contenciosului-administrativ, care au în vedere termenele pentru promovarea acțiunilor în anularea actelor administrative și/sau suspendarea executării actelor administrative.
Astfel, se introduce o prevedere conform căreia în cazul actelor administrative pentru care plângerea prealabilă nu mai este obligatorie, termenul de prescripție de 6 luni pentru introducerea acțiunii în anulare curge de la data luării la cunoștință de către persoana vătămată a conținutului actului.
Celelalte modificări aduse Legii nr. 554/2004 privesc suspendarea executării actelor administrative, mai exact prin modificarea art. 14 alin. (1) se limitează termenul în care persoana vătămată va putea introduce o acțiune în suspendarea executării actului administrativ care nu mai poate fi revocat. În acest sens, termenul maxim este 30 de zile de la luarea la cunoștință a conținutului actului de către persoana vătămată. O altă modificare a art. 14 alin (1) este reprezentată de clarificarea momentului de la care se calculează termenul de 60 zile în care persoana vătămată poate introduce acțiunea în anulare a actului, dacă a recurs la remediul suspendării, respectiv în termen de 60 zile de la introducerea acțiunii în suspendare.
Legea 102 modifică și art. 15 din Legea 554/2004 în sensul în care reduce termenul în care se poate solicita suspendarea executării unui act administrativ individual printr-o acțiune separată, adică în cazul în care aceasta este formulată ulterior introducerii acțiunii principale (în anulare). Astfel, persoana vătămată va putea introduce cererea de suspendare, printr-o acțiune separată, în termen de maximum 60 de zile de la introducerea acțiunii principale.
Firon Bar-Nir este o firmă internațională de avocatură care furnizează servicii personalizate clienților de nivel internațional care dezvoltă afaceri în diverse arii geografice.
Firon Bar-Nir este prezent în România din 1999, ca filială a M.Firon &Co Advocates (fondată în 1950) și a Bar-Nir &Co Advocates (fondată în 1983). Cu interesul în permanentă creștere al investitorilor străini pentru piața românească, gestul de a deschide o firmp de avocatură la București a venit firesc.
Firon Bar-Nir își desfășoară activitatea principală în România, dar deține birouri și în câteva alte țări europene, precum Grecia, Bulgaria și Serbia, integrând capacitățile unei echipe internaționale de experți legali.