Redacție
Interviu cu expertul de Mediu, Horațiu Butelanc – Manager de proiect, Stratos Management
Potrivit datelor furnizate de ONU, se preconizează că, până în anul 2050, aproximativ 68 la sută din oameni vor trăi în orașe. Acestea reprezintă doar trei procente din suprafața planetei, dar consumă 78 la sută din energie și produc 60 la sută din emisiile de gaze cu efect de seră.
Din acest motiv, în 2016, ONU a propus îmbunătățirea Agendei Urbane, în vederea consilierii statelor cu privire la procesul de urbanizare. Scopul a fost ca orașele să ofere un mediu de trai mai sănătos, mai incluziv, rezistent și durabil, iar elementul care concretizează demersul sunt clădirile ecologice, cunoscute și sub denumirea de „clădiri verzi”.
Sustenabilitatea nu mai reprezintă o idee abstractă, ea a fost deja pusă în practică în domeniul investițiilor de maxim interes. Mediul de afaceri a dovedit că se pot obține profituri reale și avantaje competitive. Marile companii au început să pună în practică noi modele de livrare a serviciilor și tehnologiilor aflate într-un proces constant de îmbunătățire și transformare, înclusiv în branșa construcțiilor și imobiliarelor. Prezentul este momentul potrivit pentru a construi clădiri inteligente și eco-friendly.
În acest sens, am stat de vorbă cu inginerul de mediu, Horațiu Butelanc, Manager de proiect în cadrul Stratos Management, care ne prezintă în amănunt cele mai importante aspecte ale conceptului de clădire „verde”, începând de la punctul în care s-a descoperit necesitatea acestui tip de imobile, până la modalități de implementare și detalii cu privire la maniera în care activitatea prestată de experții de mediu Stratos se întrepătrunde cu această nouă latură a domeniului imobiliar.
Ce este o clădire „verde” și prin ce se diferențiează ea de una „clasică”?
O clădire „verde” este o clădire care diminuează sau elimină impactul negativ asupra mediului și poate chiar influența pozitiv cadrul nostru natural, începând din momentul proiectării sale, până la construcția și darea în funcțiune a sa. Clădirile verzi păstrează resursele naturale prețioase și ne îmbunătățesc calitatea vieții.
Există o serie de caracteristici care pot face o clădire „verde”. Acestea includ:
- Utilizarea eficientă a energiei, apei și a altor resurse.
- Utilizarea energiei regenerabile, cum ar fi energia solară.
- Are în componența ei dispozitive de reducere a poluării și deșeurilor; de asemenea, facilitează reutilizarea resurselor și reciclarea anumitor tipuri de deșeuri.
- Menținerea calității ridicate a aerului din mediul interior.
- Utilizarea de materiale non-toxice, etice și durabile.
- Luarea în considerare a diminuării sau reducerii efectelor negative asupra mediului încă din stadiul de proiectare, construcție și punere în funcțiune.
- Luarea în considerare a calității vieții locatarilor, încă din stadiul de proiectare, construcție și punere în funcțiune.
- Benficiază de un design care permite adaptarea la un mediu în schimbare.
Cum contribuie planul de construcție al unei clădiri verzi la îmbunătățirea stilului de viață și confortul coabitantului acesteia, raportate la grija față de mediul înconjurător?
În funcţie de fezabilitatea lor din punct de vedere tehnic, sursele regenerabile de energie sunt utilizate economic în raport cu mediul înconjurător şi sunt amplasate în apropiere: fie pe clădire, fie pe terenul aflat în proprietatea clădirii. Așadar, consumul va fi acoperit în mare parte de surse de energie regenerabilă, produsă chiar la fața locului.
Acest aspect este obținut în urma unor riguroase studii de fezabilitate care urmăresc două coordonate:
- impactul asupra mediului înconjurător;
- eficiența economică a imobilului, care se reflectă, în mod direct, în venitul locatarilor, contribuind evident la menținerea și chiar potențarea bunăstării acestora.
Ce aport aveți dumneavoastră, ca specialist în domeniul auditului de mediu, în toată această circumstanță?
Încă din stadiul de plan urbanistic zonal (PUZ), elementele sus-menționate sunt atent analizate în cadrul unui raport, prin care se simulează consumul în raport cu suprafața, se identifică sursele de materii prime și de energie utilizabilă, modul de exploatare al acestora și alte aspecte importante. Toate acestea sunt sintetizate de către un consultant de mediu, sub o formă finală ce poartă denumirea de Raport de Impact asupra Mediului, așa cum am relatat.
O expresie standard din ce în ce mai întrebuințată este „standardul nZEB”. Ce reprezintă el și ce însușiri trebuie să întrunească o clădire pentru a fi încadrată în acest standard?
Orice tip clădire poate fi ecologică, fie că este o casă, un birou, o școală, un spital, un centru comunitar sau orice alt tip de structură, cu condiția să includă caracteristicile enumerate mai sus.
Cu toate acestea, trebuie menționat faptul că nu toate clădirile verzi sunt – și trebuie să fie – la fel. Există clădiri de tipologii sau vârste diferite. Caracteristicile variază în funcție de zona geografică și climatică, de tradiție și cultură, astfel că fiecare țară are propriile variațiuni. Unele imobile oferă priorități de mediu, economice și sociale mai complexe. Diferitele seturi de trăsături abordeză conceptul ecologic într-un mod propriu.
De asemenea, un avantaj suplimentar este valoarea crescută a imobilului – atât financiară, cât și din punct de vedere al economisirii de energie -, datorită folosirii reduse a resurselor, deci a costului de intreținere, mentenanță și decomisionare, care se traduce și în avantaje pentru chiriași sau utilizatori (nu numai proprietari/deținători).
Pentru a se întruni cea mai mare parte a acestor trăsături specifice, s-a pus baza noului standard de evaluare, strict pentru domeniul construcțiilor: nZEB (nearly Zero-Energy Building). Standardul în cauză vizează eficiența energetică, așadar, cu cât consumul energetic al unui imobil tinde spre zero, cu atât clădirea este mai sustenabilă. Pe lângă aceasta, standardul nZEB se mai referă și la gestionarea deșeurilor la finalul duratei de viață, prin reutilizare, reciclare sau valorificare; astfel, se urmărește reducerea cantităților de deșeuri ce se elimină la depozitele de deșeuri și puncte de colectare.
În România se ține cont de standardul nZEB? Cum se prevede punerea lui în aplicare?
În vederea alinierii la exigențele UE cu privire la economia resurselor energetice, legislația din România prevede respectarea standardului nZEB prin normele de aplicare prevăzute de Legea nr. 372/2005, actualizată în 2020.
În ceea ce privește activitatea antreprenorilor români din domeniul construcțiilor și imobiliarelor, Stratos Managementle vine în ajutor oferirindu-le consiliere și audit. Experții noștri de mediu vă vor susține și coordona în vederea obținerii cu ușurință a certificărilor verzi BREEAM, LEED, HQE, DGNB și, mai nou, ROGBC, în diferite etape ale proiectului tău (fie că este în stadiu de concept sau a fost deja demarat).
Astfel, vom oferi consiliere în orice fază a proiectului de construcție sau reabilitare, în vederea implementării cu maximum de eficiență a metodelor potrivite, conform legislației în vigoare și pentru ca standardul nZEB să fie aplicat cu succes.