in , ,

Dilemele actuale ale industriei de construcții: forța de muncă, degradarea infrastructurii, investițiile PNRR. Digitalizarea – un răspuns posibil

Un interviu cu Mariana Garștea, Director General Sixense România

Lipsa forței de muncă, starea de degradare avansată a infrastructurii de transport, investițiile PNRR pentru protejarea patrimoniului construit – sunt toate subiecte de care industria de construcții este preocupată în acest moment și pe care nu încetează să le dezbată.

Deși sunt din registre diferite, aceste provocări pot avea și o soluție comună: digitalizarea și deschiderea industriei față de adopția de noi tehnologii, care să eficientizeze procesele din jurul planificării, dezvoltării și întreținerii proiectelor.

Este răspunsul pe care îl oferă și Sixense România, o companie condusă de Mariana Garștea, care se ocupă cu soluții digitale și expertiză pentru procesele de risk, project și asset management, totul pentru a avea proiecte sănătoase structural pe termen lung. Iată ce ne-a explicat Mariana Garștea, specialist în monitorizare geotehnică și structurală și expert în soluții pentru transformarea digitală a infrastructurii.

Una dintre provocările majore cu care se confruntă astăzi industria de construcții este legată de forța de muncă. Productivitatea și performanța rămân inerent legate de capacitatea de a folosi eficient resursele umane. Ce anume credeți că ne poate ajuta în acest sens? 

Așa este: disponibilitatea forței de muncă și apoi profesionalizarea acesteia rămân două preocupări importante, care ridică aceeași întrebare în cele din urmă – în acest context dificil cu care ne confruntăm, cum facem să ne asigurăm totuși că avem cea mai bună productivitate și cel mai bun randament, cu resursele pe care le avem la dispoziție? Pentru că, bineînțeles, toate aceste chestiuni se rostogolesc apoi în reușita proiectului și se reflectă în eficiența investiției finale, obiective pe care orice fel de proiect de construcții le are în vedere.

Un potențial răspuns vine din capacitatea noastră de a folosi mai bine și de a pune la treabă soluțiile digitale. Vestea bună este că suntem acum mult mai bine pregătiți din acest punct de vedere, iar digitalizarea ne este la îndemână.

Ca să dau doar un exemplu, acum există soluții digitale pentru managementul șantierelor și al tuturor proceselor din jurul acestora: de la încărcat planuri sau fotografii până la inventarierea neconformităților din jurul etapei de execuție, digitalizarea ne ajută să creștem productivitatea, îmbunătățind procesul de comunicare, fluidizând folosirea cantității mari de informații și date din jurul unui șantier, facilitând colaborarea dintre toți actorii implicați în proiect. Toate aceste lucruri contribuie de fapt la minimizarea erorilor și la optimizarea timpului de lucru.

Noi folosim și oferim în România o astfel de platformă digitală pe nume Beyond InSite, cu ajutorul căreia am digitalizat deja peste 800 de șantiere pentru clienții noștri. A avea o astfel de perspectivă digitală asupra unui șantier este extrem de util și elimină multe probleme care apar în planificarea și dezvoltarea unui astfel de proiect, în același timp dovedindu-se un suport real și în adresarea problemei resurselor umane din industria noastră.

Tot la capitolul probleme, vedem foarte clar starea de degradare avansată a infrastructurii de transport existente și sentimentul că nu există un nivel de cunoaștere a riscurilor, respectiv de avertizare dacă structura în cauză mai este sigură pentru trafic sau nu. Un exemplu foarte simplu este situația podurilor recent prăbușite la noi. Ce soluții digitale pot contribui la gestionarea unei astfel de probleme și cum ajută ele, mai exact?

Un lucru pentru care noi ne luptăm de ceva timp, ca organizație, este legat de întrebarea pe care mi-ați adresat-o: să arătăm că lucrurile se pot face și altfel acum, că avem la dispoziție soluții smart care nu ne cer un efort extraordinar de adaptare și care pot să rezolve o mulțime de probleme, inclusiv cea legată de avertizări în situații critice cum ar fi cele ale siguranței podurilor.

Da, avem o infrastructură de transport existentă care, în mare parte, își atinge durata de viață proiectată, în foarte multe cazuri din ce în ce mai șubredă, ce în mod clar trebuie reabilitată și supravegheată cu o mult mai mare atenție. Iar în acest sens există, de asemenea, soluții digitale care pot ajuta. Ce spuneți despre o platformă digitală care ne poate avertiza în timp real despre problemele pe care le are un anumit pod, care poate transmite alarme autorităților responsabile, care poate să detecteze cu ușurință punctele nevralgice unde este nevoie de intervenție imediată? Nu vorbim din cărți sau despre un nivel de digitalizare care la noi nu a fost încă atins; din contră, astfel de soluții există deja de peste 15 ani, iar noi le-am și aplicat cu succes pe mai multe proiecte locale.

Vorbesc despre Beyond Monitoring, soluția noastră digitală care ar putea preîntâmpina extrem de multe situații similare cu cele cărora le-am fost recent martori: prăbușirea podului din județul Neamț, ca să nu mai vorbim despre faptul că în fiecare zi auzim despre cazuri – mai grave sau mai puțin grave – de poduri care cedează peste tot în țară.

Beyond Monitoring este dedicat infrastructurii critice. Mai ales în momentul în care o construcție e degradată și nu mai e sigură, este absolut vital să ai un sistem de alarmare care să te avertizeze în cazurile de risc, până în momentul în care aduci infrastructura respectivă la un nivel de siguranță optim. Iar apoi este extrem de important să continui acest proces de monitorizare, pentru a verifica în mod constant că infrastructura rămâne sigură și stabilă din punct de vedere structural.

Nu cred că mai este nevoie să argumentez: este foarte clar, atunci când vorbim despre proiecte critice, traversate în fiecare zi de comunități întregi de oameni, că fără o astfel de soluție, rămânem descoperiți și sunt numeroase riscuri cărora îi supunem, pe scurt.

O altă problemă actuală – pe care PNRR încearcă să o soluționeze – este legată de protejarea patrimoniului, prevenirea degradării lui și menținerea performanțelor clădirilor (publice și nu numai). Poate digitalizarea să fie o soluție și în acest caz? Cum anume? 

Desigur. Aici vorbim despre importanța de a monitoriza pe termen lung patrimoniul construit și de a avea în orice moment o evidență a sănătății acestuia, un lucru extrem de important pentru orașe mai bine dezvoltate. Subliniez aici că a ști în orice moment starea patrimoniului construit și cum evoluează ea mi se pare semnul cel mai bun al unei preocupări și griji reale față de cum ne vor servi aceste clădiri și peste ani de zile sau chiar mai mult.

Așadar, și aici există soluții digitale care optimizează practic toate operațiunile din etapa de exploatare și întreținere a proiectelor. Noi lucrăm cu Beyond Asset, o soluție prin intermediul căreia Beneficiarii/ dezvoltatorii/ factorii de decizie știu în orice moment ce se întâmplă cu proiectul lor, au acces la date pe baza cărora iau decizii informate, gestionează totul într-un singur loc, inclusiv planifică și optimizează costurile de întreținere legate de proiectele lor. Avem în acest moment peste 2.5 mln de active gestionate prin intermediul acestei soluții.

Știu că există planuri și inițiative la nivel național care includ această nevoie de a avea o evidență sau un catalog al clădirilor, cu date despre sănătatea lor structurală și nu numai – iată, apare tot mai pregnant această presiune de a nu mai ignora întreaga durata de viață a unei construcții. Integrarea unei soluții ca cea menționată deja scurtcircuitează toate aceste lucruri și are ca scop protejarea mediului construit pe termen lung, ceea ce se reflectă tot în beneficii cum ar fi costuri mai reduse cu mentenanța, necesitatea de a construi mai puțin (deci și investiții mai bine gândite), o abordare mult mai sustenabilă, mai eficientă și mai performantă față de procesul de construcții.

Pe scurt, sper că vom ști să ne folosim din ce în ce mai bine de toate soluțiile pe care le avem la dispoziție și pe care le putem utiliza la nivel înalt – nu doar de dragul tehnologiei, ci conectându-le în profunzime la nevoile și obiectivele celor care ajung să le utilizeze. Cred că ele răspund la cele mai pregnante și acute probleme pe care industria de construcții de la noi le are în momentul de față.