in ,

Studiu Deloitte: Reprezentanţii companiilor din sectorul imobiliar comercial (spaţii comerciale, centre de afaceri şi birouri, spaţii logistice) estimează, în proporţie de 80%, o creştere a veniturilor în 2022 comparativ cu 2021

Reprezentanţii companiilor din sectorul imobiliar comercial (spaţii comerciale, centre de afaceri şi birouri, spaţii logistice) estimează, în proporţie de 80%, o creştere a veniturilor în acest an comparativ cu 2021, iar 73% se aşteaptă la intensificarea tranzacţiilor în domeniu în următoarele 12 luni, conform studiului global Deloitte 2022 Commercial Real Estate Outlook. Totodată, având în vedere că activitatea globală de fuziuni şi achiziţii a crescut cu aproximativ 85% în prima jumătate a lui 2021 faţă de anul precedent, 40% dintre companiile participante la studiu susţin că ar putea să se implice în astfel de tranzacţii în următoarele trimestre.

percepţia privind evoluţia veniturilor diferă în funcţie de tipul de proprietate. Astfel, companiile care deţin clădiri utilizate în economia digitală (centre de date, turnuri de comunicaţii sau spaţii industriale) estimează o creştere mai accelerată a veniturilor în acest an, comparativ cu cele din alte domenii. Însă şi respondenţii care deţin clădiri de birouri, spaţii comerciale sau activează în sectorul ospitalităţii sunt în oarecare măsură optimişti cu privire la perspectivele pe termen scurt.

În aceste condiţii, multe companii se concentrează pe reamenajarea proprietăţilor pentru a le putea folosi alternativ, în mai multe domenii, maximizându-le astfel valoarea. Cu toate acestea, doar un sfert dintre ele îşi majorează substanţial investiţiile în tehnologie pentru a-şi consolida portofoliul şi capacitatea de gestionare a activelor.

“Piaţa imobiliară, în general, este influenţată de evoluţiile din economie, iar sectorul comercial cu atât mai mult. În plus, într-un mediu puternic inflaţionist, precum cel pe care îl traversăm acum, proprietăţile imobiliare atrag fonduri în căutare de plasamente care să asigure menţinerea valorii banilor în timp. Prin urmare, chiar dacă piaţa chiriilor nu va avea o evoluţie favorabilă în termeni de randamente, investitorii vor căuta active a căror valoare să nu fie erodată de inflaţie, iar proprietăţile imobiliare comerciale se pot încadra în această categorie. În ceea ce priveşte piaţa locală, după recordul din 2021 la tranzacţiile cu terenuri, ne aşteptăm la o dezvoltare în consecinţă a proiectelor imobiliare. Capitala continuă să concentreze cea mai mare parte a tranzacţiilor imobiliare din România (67% dintre cele încheiate în primul semestru din 2021, având ca obiect în special clădiri de birouri şi hoteluri, potrivit datelor BNR), dar apetitul pentru alte regiuni ale ţării este evident”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă pentru sectorul imobiliar.

În privinţa forţei de muncă, organizaţiile ar trebui să continue să investească în instrumente digitale pentru a sprijini munca la distanţă şi a atrage angajaţi cu aptitudini în zona de tehnologie, subliniază studiul. Două treimi dintre companiile participante spun că intenţionează să îşi continue activitatea în mod virtual, total sau parţial, deşi mai mult de jumătate consideră că, pe termen lung, munca la distanţă ar avea un impact negativ asupra productivităţii. În schimb, aproximativ 60% sunt de părere că flexibilitatea în privinţa modului de lucru ar ajuta compania în competiţia pentru angajaţi performanţi.

O altă provocare la care companiile din domeniu trebuie să răspundă în perioada următoare pentru a satisface aşteptările investitorilor, chiriaşilor şi angajaţilor, este cea legată de ESG (aspecte de mediu, sociale, de guvernanţă). În acelaşi timp, 60% dintre respondenţi cred că iniţiativele ESG generează noi oportunităţi de afaceri pentru organizaţia lor şi jumătate susţin că acestea le oferă un avantaj competitiv.

Pe de altă parte, 80% din companiile participante spun că nu au un sistem informatic modern, care să poată încorpora cu uşurinţă tehnologiile emergente, aspect care le limitează progresul şi capacitatea de a inova.