Redacție
Suspendarea PUZ-urilor este a doua mare lovitură primită în piaţa imobiliară din Capitală într-un termen foarte scurt, când autorităţile iau decizii radicale, fără a consulta mediul privat. Prima lovitură s-a petrecut înainte de a intra în anul 2021, când guvernul Cîţu a amânat pentru încă un an intrarea în vigoare a creşterii plafonului TVA-ului de 5% pentru locuinţe noi de la 450.000 de lei, după ce anterior, în luna noiembrie 2020 a fost dată o lege în acest sens. Așadar, cumpărătorii au plătit avans pentru astfel de locuinţe, iar peste noapte s-au trezit cu preţuri cu 20.000 de euro mai mari, TVA-ul fiind (din nou) de 19%.
Două-trei luni mai târziu după această scenă, PUZ-urile din cele 5 Sectoare ale Bucureștiului au fost suspendate, domnul Primar susținând cu tărie că se va putea construi de acum încolo (pentru o perioadă de un an) în baza PUG-ului din anul 2000, care la vremea sa era valabil timp de 10 ani, iar ulterior a fost prelungit. Toate acestea în condiţiile în care Bucureştiul anului 2021 arată diferit faţă de dezvoltarea din 2000. Mai mult, dacă dezvoltatorii au în prezent autorizaţie de construire şi lucrează la o fază a unui proiect, nu vor mai putea continua proiectul respectiv cu următoarele faze. Este o măsură bună pentru viitorul Bucureștiului? Părerile sunt împărțite, dar cert este că suspendarea PUZ-urilor va duce pe lângă acest blocaj al viitoarelor dezvoltări imobiliare, la creșterea prețurilor locuințelor, din cauza procedurilor greoaie de construire a clădirilor, începând cu achiziția terenurilor, depunerea, aprobarea și autorizarea proiectelor, până la recepționarea acestora. Dacă până în prezent demararea unui proiect imobiliar dura circa doi ani (de la achiziția terenului până la obținerea autorizației de construire), de acum înainte cel mai probabil acest termen va fi dublat.
În Bucureștiul ultimilor ani au existat cu siguranță multe probleme legate de modul în care au fost construite unele dintre noile clădiri, dar acesta nu este un motiv suficient de bun pentru a suspenda PUZ-urile coordonatoare de sector. Există și alte opțiuni. Cum ar fi adunarea actorilor implicați în dezvoltarea Capitalei, discutarea problemelor existente și găsirea celor mai bune soluții.
Poate că s-a construit haotic în unele zone ale Bucureștiului, este foarte adevărat că lumea este supărată că vede blocuri între case, că dispar zone verzi, dar ce este de făcut în condițiile în care cele mai multe proiecte imobiliare din Bucureşti, rezidenţiale, logistice, clădiri de birouri au la bază PUZ-urile deja aprobate pentru sectoarele 2-6?
Pun doar câteva semne de întrebare, poate într-o zi vom primi răspunsurile competente și mult așteptate, care vor ajuta la o creștere organică a Bucureștiului.
Overall, piața imobiliară de anul trecut a avut o evoluție spectacuoasa în ciuda pandemiei, fiind influențată de o serie de tranzacții strategice încheiate mai ales pe segmentele office și industrial. Cea mai importantă a fost achiziția potofoliului de birouri NEPI Rockcastle de către AFI Europe România, într-o tranzacție evaluată de 307 milioane de euro. Și anul acesta cu siguranță vor urma tranzacții surpriză atât pe segemntul de office, cât si pe cel industrial și de ce nu, rezidențial. Sunt foarte multe proiecte de calitate în construcție, mai ales în marile orașe ale țării, în speță București.
În contextul creșterii ascendente și uniforme pe toate segmentele imobiliare, autoritățile trebuie să aibă în vedere conturarea unei strategii de dezvoltare a Capitalei și ulterior a României, creată pe baza unor reglementări fundamentate, gândite împreună cu actorii din scena imobiliară, în așa fel încât să permită dezvoltarea segmentelor de piață în baza normelor europene.